Gali m. pl. 1. locuitorii cei vechi din Galia, de rassă celtică; 2. locuitorii moderni din țara Walles: principele Galilor.

GAL¹, gali, s. m. Persoană care făcea parte din populația vechii Galii. – Din lat. Gallus.

gal² sm [At: LTR / Pl: ~i / E: fr gal] Unitate pentru măsurarea accelerației, egală cu 1 cm pe secundă la pătrat.

gal¹ sm [At: DA / Pl: ~i / E: lat Gallus] Locuitor al vechii Galii (Franța de azi).

GAL¹, gali, s. m. Persoană care făcea parte din populația de bază a vechii Galii. – Din lat. Gallus.

GAL, gali, s. m. Persoană făcînd parte din populația de bază a vechii Galii. V. celt.

GAL s.m. (Fiz.) Unitate de măsură a accelerației, egală cu accelerația de 1 cm pe secundă la pătrat. [< fr. gal].

GAL s. m. unitate de măsură a accelerației egală cu accelerația de 1 cm/s². (< fr. gal)

GAL¹ ~i m. Persoană care făcea parte din populația de bază a vechii Galii. /<lat. Gallus

GAL² ~i m. fiz. Unitate de măsură a accelerației (egală cu 1 cm pe secundă la pătrat). /<fr. gal

gal s. m., pl. gali

gal s. m., pl. gali

gal (persoană, unitate de măsură) s. m., pl. gali

GAL s. v. celt.

GÂLI s. v. excrement, fecale.

GAL s. celt.

gîli s. v. EXCREMENT. FECALE.

GALI-₁ „găină, galinacee”. ◊ L. gallus „cocoș” > fr. galli-, engl. id. > rom. gali-. □ ~forme (v. -form), s. f. pl., ordin de păsări tericole sau arboricole, cu zbor greoi și cu cioc puternic; sin. galinacee.

GALI-₂ „excrescență, cecidie, gală”. ◊ L. galla „gală, gogoașă” > fr. galli-, engl. id. > rom. gali-. □ ~col (v. -col₁), adj., (despre insecte) care locuiește în excrescențe sau gale; ~form (v. -form), adj., de forma galelor; ~gen (v. -gen₂), adj., care produce excrescențe sau gale.