3 intrări

13 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DURO s. m. Veche monedă de argint spaniolă. – Din sp. duro.

duro2 smi [At: DLR ms / E: sp duro cf fr douro] Veche monedă de argint spaniolă.[1] modificată

  1. În original, cuv. neacc. — LauraGellner

duro1- [At: FORM. CUV. I, 247 / E: fr duro-, lat durus] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1 Tare. 2 Dur. 3 Duritate.

DURO s. m. invar. Veche monedă de argint spaniolă. – Din sp. duro.

DURO s.m. Veche monedă de argint spaniolă. [Pl. -os. / < sp. duro, cf. fr. douro].

DURO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „tare”, „dur”, „duritate”. [< fr. duro-, cf. lat. durus – tare, dur].

DURO2 s. m. inv. veche monedă de argint spaniolă. (< sp. duro)

DURO1- elem. „duritate”. (< fr. duro-, cf. lat. durus, tare, dur)

Duro m. fluviu ce udă Spania, străbate Portugalia și se varsă în Oceanul Atlantic: 850 km.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!duro (monedă veche) (sp.) s. m., art. duroul; pl. duro

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

DURO- „duritate”. ◊ L. durus „dur, tare” > fr. duro-, germ. id. engl. id. > rom. duro-.~metru (v. -metru1), s. n., aparat care măsoară duritatea prin apăsare statică, utilizat în industria cauciucului; ~scop (v. -scop), s. n., aparat pentru măsurarea durității metalelor.

Intrare: Duro
Duro
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: duro (pref.)
prefix (I7-P)
  • duro
Intrare: duro (s.m.)
duro1 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M202-s)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • duro
  • duroul
  • durou‑
plural
  • duros
genitiv-dativ singular
  • duro
  • duroului
plural
  • duros
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

duroelement de compunere, prefix

  • 1. Element prim de compunere savantă cu semnificația „tare”, „dur”, „duritate”. DN
etimologie:

duro, durossubstantiv masculin

  • 1. Veche monedă de argint spaniolă. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.