DAM², damuri, s. n. (Reg.) Bordei pentru vite. ♦ Dam de case = ansamblu de clădiri mărețe, palate. – Din tc. dam.

DAM¹, dami, s. m. (Rar) Specie de cerb cu coarnele în formă de lopeți; cerb-lopătar. – Din lat. dama.

daim sm vz dam¹

dam¹ [At: PAMFILE, J. III, 16 / V: ~ă, dană sf / Pl: ~uri / E: nct] (Reg) 1 sn Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 2 sf Melodie după care se execută acest dans. 3 sfp Joc specific sărbătorii ajunului Anului Nou, care constă în deghizarea unui grup de băieți în fete, în bătrâni sau bătrâne, cu scopul de a merge din casă în casă și a ura.

dam³ sn [At: IORGA, S. D. VI, 254 / Pl: ~uri / E: tc dam] 1 (Mun) Clădire foarte mare Si: palat. 2 (Mun; pex) Palat. 3 (Mun; îs) ~uri de case Rânduri de case. 4 (Reg; mpl) Acaret. 5 (Reg; prc) Zid gros și vechi. 6 (Îrg) Grajd. 7 (Reg) Șopron.

dam² sm [At: ȘINCAI, DR. V, 557 / V: ~ă sf, daim / Pl: ~i / E: ger Dam, lat dame] (Înv) Cerb lopătar (Dama dama).

damă³ sf vz dam¹

damă⁴ s vz dam³

dană² s vz dam³

DAM² sn. 1 Mai adesea damuri (de case) pl. Ⓟ Palat, casă mare boierească (în basmele muntene): îl ia și-l duce... la niște ~uri de case, în fundul pustietății (R.-COD.) ¶ 2 Mold. Șandrama, mică șură în dosul casei (RV.-CRG.) ¶ 3 Olten. Zid gros, vechiu.

* DAM¹ sm. 🐒 Mamifer rumegător ce seamănă cu cerbul; trăește pe jumătate sălbatec în pădurile din nordul Africei și se crește adesea în pădurile din toată Europa (Dama vulgaris) (🖼 1745) [lat.].

DAM², damuri, s. n. (Reg.) Bordei pentru vite. ♦ Dam de case = clădiri mărețe, palate. – Din tc. dam.

DAM¹, dami, s. m. (Rar) Specie de cerb cu coarnele lățite în formă de lopeți, cerb-lopătar. – Din lat. dama.

DAM¹, damuri, s. n. (Regional) Petrecere cu joc și dans. Se sparge damul. A plecat băiatul cu fluierul... După el, turmă, noi. STANCU, D. 170.

DAM², damuri, s. n. (Regional) Bordei pentru vite, grajd. În fiecare primăvară, tata săpa, într-o altă parte a ariei, un dam pentru vite. STANCU, D. 486. ♦ Dam (sau damuri) de case = clădiri mărețe, palate. Împăratul, zărind damurile de case ce-i arătă cotoiul... nu-l mai încăpea pielea de bucurie. POPESCU, B. III 115.

DAM s.m. (Rar) Specie de cerb cu coarnele lățite în formă de lopeți; cerb-lopătar. [< lat. dama].

DAM s. m. specie de cerb cu coarnele lățite în formă de lopeți; cerb-lopătar. (< germ. Dam/hirsch/, lat. dama)

dam n. palat în locuțiunea (familiară basmelor muntene): damuri de case. [Cf. turc. DAM, casă].

dam n., pl. urĭ (turc. dam, acoperemînt, casă mare). Dobr. Grajd nepodit. Munt. Hardughie, casă enormă. Munt. Vest. Bordeĭ în care ĭernează bivoliĭ. Suc. Șură mică în dosu caseĭ, chiler (rev. I. Crg. 2, 60). V. nam.

dam¹ (cerb) (înv.) s. m., pl. dami

dam² (clădire mare, acaret) (reg.) s. n., pl. damuri

dam¹ (cerb) (rar) s. m., pl. dami

dam² (bordei) (reg.) s. n., pl. damuri

dam (specie de cerb) s. m., pl. dami

dam (bordei pentru vite) s. n., pl. damuri

dam (damuri), s. n. – 1. Grajd. – 2. Clădire mare, fabrică. Tc. dam „acoperiș” (Șeineanu, II, 153), cf. bg. dam „grajd”.

damă În secolul trecut, damă s-a degradat pînă într-ațît, încât la începutul secolului nostru însemna adesea „prostituată” (vezi întreaga discuție mai jos, sub făt). Noua orînduire socială, suprimînd prostituția, a a făcut ca acest sens să nu mai apară decât foarte rar, din cauză că nici noțiunea nu ne mai e familiară. Cum însă damă și-a mai păstra, în parte accepția veche (se mai zice coafor de dame, lenjerie de damă) și a rămas în termeni tehnici la diferite jocuri (dama de pică, dama la sah, a juca dame), astăzi se poate constata că cuvîntul s-a ridicat din nou pe scară socială, revenind la situația lui primitivă.

Dam/a, -ciu -șa, -u v. Adam 4, 5.

DAM s. v. cerb-lopătar.

dam s. v. CERB-LOPĂTAR.