3 intrări

14 definiții

din care

Explicative DEX

CLINCIU ... 👉 CLENCIU ...

CLINCI, clinciuri, s. n. Încleștare reciprocă a partenerilor la box. [Var.: clincing s. n.] – Din engl. clinching.

CLINCI, clinciuri, s. n. Încleștare reciprocă a partenerilor la box. [Var.: clincing s. n.] – Din engl. clinching.

CLINCING s. n. v. clinci.

CLINCING s. n. v. clinci.

clinci1 sn [At: DEX2 / V: (rar) ~cing / Pl: ~uri / E: eg clinch] (La box) Încleștare și imobilizare reciprocă a partenerilor.

clincing sn vz clinci

CLENCIU, CLINCIU (pl. -ciuri) sn. 1 Bold, spin 2 Mold. (PAMF.) Boldul cataramei (🖼 1289) 3 Ciocul, măseaua, umărul leucei 4 Tertip, cîrcioc: am amînat pentru un clenciu de procedură procesul unuia (BR.-VN.) 5 Pricină, ceartă: cu maica Evlampla... am avut și eu odată o leacă de clenciu (CRG.) [bg. klenče, klinče].

CLINCI s.n. (Box) Încleștare și imobilizare reciprocă a partenerilor în timpul luptei. [Var. clincin s.n. / < fr. clinch, cf. engl. clinching].

CLINCIN s.n. v. clinci.

CLINCI s. n. (box) încleștare și imobilizare reciprocă a partenerilor în timpul luptei. (< fr. clinch, engl. clinching)

Ortografice DOOM

clinci (încleștare la box) s. n., pl. clinciuri

*clinci (încleștare la box) s. n., pl. clinciuri

clinci s. n., pl. clinciuri

Enciclopedice

CLINCIU subst. 1. Clinciu (Sd X); – Toader (17 A II 164); Clincea, fam. (Sur IV; Puc); Clincioaia f. (ib.); Clinceni s.; Clincescul, Stan (17 B II 252). 2. Clincă (Viciu 33).

Regionalisme / arhaisme

clínci, s.n. v. clincer.

Intrare: Clinciu
Clinciu nume propriu
nume propriu (I3)
  • Clinciu
Intrare: clinciu
clinciu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: clinci
substantiv neutru (N60)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clinci
  • clinciul
  • clinciu‑
plural
  • clinciuri
  • clinciurile
genitiv-dativ singular
  • clinci
  • clinciului
plural
  • clinciuri
  • clinciurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clincing
  • clincingul
  • clincingu‑
plural
  • clincinguri
  • clincingurile
genitiv-dativ singular
  • clincing
  • clincingului
plural
  • clincinguri
  • clincingurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clincin
  • clincinul
  • clincinu‑
plural
  • clincinuri
  • clincinurile
genitiv-dativ singular
  • clincin
  • clincinului
plural
  • clincinuri
  • clincinurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

clinci, clinciurisubstantiv neutru

  • 1. Încleștare reciprocă a partenerilor la box. DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.