O definiție pentru Clinciu

Enciclopedice

CLINCIU subst. 1. Clinciu (Sd X); – Toader (17 A II 164); Clincea, fam. (Sur IV; Puc); Clincioaia f. (ib.); Clinceni s.; Clincescul, Stan (17 B II 252). 2. Clincă (Viciu 33).

Intrare: Clinciu
Clinciu nume propriu
nume propriu (I3)
  • Clinciu
Exemple de pronunție a termenului „Clinciu” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1