2 intrări

18 definiții

ciorói1 sm [At: ANON. CAR. / Pl: ~ / E: cioară + -oi] 1 (Orn) Bărbătuș al ciorii. 2 (Prt) Rrom. 3 (Reg) Plantă erbacee din familia compozitelor cu tulpina erectă, cu frunzele din tulpină, eliptice, ovale, florile galbene-aurii și fructele achene glabre, care crește pe câmpuri, fânețe și prin tufișuri (Inula germanica).

CIORÓI, cioroi, s. m. 1. Bărbătușul ciorii. 2. Epitet dat unui om brunet, oacheș; cioară. 3. Nume dat mai multor plante erbacee cu flori galbene dispuse în capitule și cu fructe achene (Inula).Cioară + suf. -oi.

CIORÓI, cioroi, s. m. 1. Bărbătușul ciorii. 2. Epitet dat unui om brunet, oacheș; cioară. 3. Nume dat mai multor plante erbacee cu flori galbene dispuse în capitule și cu fructe achene (Inula).Cioară + suf. -oi.

CIORÓI, cioroi, S. m. 1. Bărbătușul ciorii. [Pui de găină] scăpat de la cioroi. ȘEZ. III 121. 2. Nume dat mai multor specii de plante erbacee din familia compozeelor, care cresc pe cîmpuri, prin finețe, pe coaste și în tufișuri, și au flori galbene și fructe achene (Inula ).

ciorói s. m., pl. ciorói, art. cioróii

ciorói s. m., pl. ciorói, art. cioróii

CIORÓI s. (BOT.; Inula germanica și salicina) (reg.) cioroinic.

CIORÓI s. v. corb, rom, țigan.

CIORÓI ~ m. Bărbătușul ciorii. /cioară + suf. ~oi

cĭoróĭ m., pl. tot așa. Masculu cĭoriĭ. Fig. Iron. Țigan.

cioroiu m. 1. corb; 2. fam. țigan.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CIORÓI s. (BOT.; Inula germanica și salicina) (reg.) cioróinic.

Cior/a, -ana, -ăia, -ănga, -e, -ea, -oi, -un etc. v. C i o a r ă 2 – 10.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

cioroi, -oaică, cioroi, -oaice s. m., sf. (peior.) 1. țigan. 2. negru.

Intrare: cioroi
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cioroi cioroiul
plural cioroi cioroii
genitiv-dativ singular cioroi cioroiului
plural cioroi cioroilor
vocativ singular
plural
Intrare: Cioroi
Cioroi