opțiuni
  • info

4 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BIT, biți, s. m. 1. Cifră în sistemul de numerație binar. 2. Unitate de măsură a cantității de informație. – Din engl., fr. bit.

bit sm [At: DEX2 / Pl: biți / E: eg, fr bit] (Inf) Unitate de măsură pentru cantitatea de informație dintr-un semnal, corespunzând logaritmului de bază2.

bit s.m. 1 (inform.) Cea mai mică unitate de informație pe care o poate manipula calculatorul, echivalentă cu alegerea uneia din două alternative echiprobabile. 2 Cifră în sistemul de numerație binară. • pl. biți. /<fr., engl. bit <bi[nary digi]t „cifră binară”.

BIT, biți, s. m. (Inform.) Unitate de măsură pentru cantitatea de informație (3) dintr-un semnal, corespunzător logaritmului în baza 2. – Din engl., fr. bit.

BIT s.m. (Cib.) Unitate de informație, reprezentînd cantitatea de informație obținută în urma actului de alegere între două alternative echiprobabile. [Pron. bit / < fr., it. bit < engl. bi(nary digi)t].

BIT s. m. 1. (inform.) unitate elementară de informație, cantitatea obținută în urma actului de alegere între două alternative echiprobabile. 2. cifră în sistemul de numerație binară. (< fr., engl. bit)

bit s. m. Unitate de informație ◊ „Un purtător de cuvânt al firmei a precizat că noua diodă poate emite 500 milioane «bits» de informații pe secundă [...]” Sc. 14 VII 83 p. 5; v. și picosecundă (din fr., it. bit < engl. bi[nary digi]t 1948; PR 1960; DN3, DEX-S)

BIT biți m. Unitate de măsură a cantității de informație, exprimată în sistemul binar. /<engl. bi[nary digi]t

biț sn [At: REV. CRIT. III, 88 / Pl: ~e / E: ns cf miț(ă), viță] Șuviță de păr sau de lână.

❍BĂT = BÎT.

BIȚ sn. Băn. 🐑 Floc de lînă.

BÎT (pl. -te) sn. Băn. Trans. = BÎTĂ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bit (cea mai mică unitate de informație) s. m., pl. biți

bit (unitate pentru cantitatea de informație) s. m., pl. biți

bit (unitate de informație) s. m., pl. biți

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

biț, bițuri, s.n. (înv.) viță de păr sau de lână.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BIT. 1. – b. (Ard); -a act. Tema Bit e frecventă în onomastica tracă: Bitus, Bitilla, Bitidius, Bitianus, Bituva. 2. Cf. Bitovoe b., olt. (Sur VI) nume de orig. slavă.

Intrare: Bit
nume propriu (I3)
  • Bit
Intrare: bit
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bit
  • bitul
  • bitu‑
plural
  • biți
  • biții
genitiv-dativ singular
  • bit
  • bitului
plural
  • biți
  • biților
vocativ singular —
plural —
Intrare: biț
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • biț
  • bițul
  • bițu‑
plural
  • bițuri
  • bițurile
genitiv-dativ singular
  • biț
  • bițului
plural
  • bițuri
  • bițurilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: bît
bît
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bit, bițisubstantiv masculin

  • 1. Cifră în sistemul de numerație binar. DEX '09 MDN '00
  • 2. Unitate de măsură a cantității de informație. DEX '09 DCR2
    • format_quote Un purtător de cuvânt al firmei a precizat că noua diodă poate emite 500 milioane «bits» de informații pe secundă [...] Sc. 14 VII 83 p. 5. DCR2
    • diferențiere informatică Unitate de măsură pentru cantitatea de informație (3.) dintr-un semnal, corespunzător logaritmului în baza 2. DEX '98 MDA2
    • diferențiere cibernetică Unitate de informație, reprezentând cantitatea de informație obținută în urma actului de alegere între două alternative echiprobabile. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.