opțiuni
  • info

2 intrări

14 definiții

din care

Explicative DEX

BUJDI, bujdesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Reg.) A țâșni, a năvăli. – Cf. magh. buzdúlni.

BUJDI, bujdesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Reg.) A țâșni, a năvăli. – Cf. magh. buzdúlni.

bujdi [At: LB / Pzi: ~desc / E: ns cf mg buzdulni] (Reg) 1 vt A țâșni. 2 vi A năvăli.

buști v vz bujdi

bujdi vb. IV. intr. (reg.) A țîșni, a năvăli, a ieși cu putere. • prez.ind. -esc. /cf. magh. buzdúlni, rom. ciujdi, ciușni.

BUJDI (-desc) vb. intr. Trans. A țîșni; a năpădi, a da năvala: Cum rîul de munte... urnind povara Apelor, se varsă și bujdește (BD.-DEL.).

❍BUȘDI = BUJDI.

BUJDI, bujdesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A țîșni, a zbughi, a da năvală. – Comp magh. buzdúlni.

bujdésc v. intr. (var. din cĭujdesc. Cp. și cu ung. buldúlni, a clocoti). Trans. Țîșnesc. Ies răpede (zbughesc). V. tr. Năpădesc, podidesc.

Ortografice DOOM

bujdi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bujdesc, 3 sg. bujdește, imperf. 1 bujdeam; conj. prez. 1 sg. să bujdesc, 3 să bujdească

bujdi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bujdesc, imperf. 3 sg. bujdea; conj. prez. 3 să bujdească

bujdi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bujdesc, imperf. 3 sg. bujdea; conj. prez. 3 sg. și pl. bujdească

Etimologice

bujdi (-desc, -it), vb. – 1. A bolborosi, a fierbe. – 2. A țîșni, a curge. Mag. buzdúlni (DAR; Scriban). În Trans.

Sinonime

BUJDI vb. v. erupe, irupe, izbucni, năvăli, răbufni, țâșni.

bujdi vb. v. ERUPE. IRUPE. IZBUCNI. NĂVĂLI. RĂBUFNI. ȚÎȘNI.

Intrare: bujdit
bujdit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bujdit
  • bujditul
  • bujditu‑
  • bujdită
  • bujdita
plural
  • bujdiți
  • bujdiții
  • bujdite
  • bujditele
genitiv-dativ singular
  • bujdit
  • bujditului
  • bujdite
  • bujditei
plural
  • bujdiți
  • bujdiților
  • bujdite
  • bujditelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: bujdi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bujdi
  • bujdire
  • bujdit
  • bujditu‑
  • bujdind
  • bujdindu‑
 singular plural
  • bujdește
  • bujdiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bujdesc
 (să)
  • bujdesc
  • bujdeam
  • bujdii
  • bujdisem
a II-a (tu)
  • bujdești
 (să)
  • bujdești
  • bujdeai
  • bujdiși
  • bujdiseși
a III-a (el, ea)
  • bujdește
 (să)
  • bujdească
  • bujdea
  • bujdi
  • bujdise
plural I (noi)
  • bujdim
 (să)
  • bujdim
  • bujdeam
  • bujdirăm
  • bujdiserăm
  • bujdisem
a II-a (voi)
  • bujdiți
 (să)
  • bujdiți
  • bujdeați
  • bujdirăți
  • bujdiserăți
  • bujdiseți
a III-a (ei, ele)
  • bujdesc
 (să)
  • bujdească
  • bujdeau
  • bujdiră
  • bujdiseră
buști
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bujdi, bujdescverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.