2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bujdi [At: LB / Pzi: ~desc / E: ns cf mg buzdulni] (Reg) 1 vt A țâșni. 2 vi A năvăli.

BUJDÍ, bujdesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Reg.) A țâșni, a năvăli. – Cf. magh. buzdúlni.

BUJDÍ, bujdesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Reg.) A țâșni, a năvăli. – Cf. magh. buzdúlni.

BUJDÍ, bujdesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A țâșni, a zbughi, a da năvală. – Comp magh. buzdúlni.

bujdésc v. intr. (var. din cĭujdesc. Cp. și cu ung. buldúlni, a clocoti). Trans. Țîșnesc. Ies răpede (zbughesc). V. tr. Năpădesc, podidesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bujdí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bujdésc, imperf. 3 sg. bujdeá; conj. prez. 3 să bujdeáscă

bujdí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bujdésc, imperf. 3 sg. bujdeá; conj. prez. 3 sg. și pl. bujdeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BUJDÍ vb. v. erupe, irupe, izbucni, năvăli, răbufni, țâșni.

bujdi vb. v. ERUPE. IRUPE. IZBUCNI. NĂVĂLI. RĂBUFNI. ȚÎȘNI.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bujdí (-désc, -ít), vb.1. A bolborosi, a fierbe. – 2. A țîșni, a curge. Mag. buzdúlni (DAR; Scriban). În Trans.

Intrare: bujdit
bujdit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bujdit
  • bujditul
  • bujditu‑
  • bujdi
  • bujdita
plural
  • bujdiți
  • bujdiții
  • bujdite
  • bujditele
genitiv-dativ singular
  • bujdit
  • bujditului
  • bujdite
  • bujditei
plural
  • bujdiți
  • bujdiților
  • bujdite
  • bujditelor
vocativ singular
plural
bujdire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bujdire
  • bujdirea
plural
  • bujdiri
  • bujdirile
genitiv-dativ singular
  • bujdiri
  • bujdirii
plural
  • bujdiri
  • bujdirilor
vocativ singular
plural
Intrare: bujdi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bujdi
  • bujdire
  • bujdit
  • bujditu‑
  • bujdind
  • bujdindu‑
singular plural
  • bujdește
  • bujdiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bujdesc
(să)
  • bujdesc
  • bujdeam
  • bujdii
  • bujdisem
a II-a (tu)
  • bujdești
(să)
  • bujdești
  • bujdeai
  • bujdiși
  • bujdiseși
a III-a (el, ea)
  • bujdește
(să)
  • bujdească
  • bujdea
  • bujdi
  • bujdise
plural I (noi)
  • bujdim
(să)
  • bujdim
  • bujdeam
  • bujdirăm
  • bujdiserăm
  • bujdisem
a II-a (voi)
  • bujdiți
(să)
  • bujdiți
  • bujdeați
  • bujdirăți
  • bujdiserăți
  • bujdiseți
a III-a (ei, ele)
  • bujdesc
(să)
  • bujdească
  • bujdeau
  • bujdi
  • bujdiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)