6 definiții pentru bujdit
Explicative DEX
bujdi vb. IV. intr. (reg.) A țîșni, a năvăli, a ieși cu putere. • prez.ind. -esc. /cf. magh. buzdúlni, rom. ciujdi, ciușni.
BUJDI (-desc) vb. intr. Trans. A țîșni; a năpădi, a da năvala: Cum rîul de munte... urnind povara Apelor, se varsă și bujdește (BD.-DEL.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BUJDI, bujdesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Reg.) A țâșni, a năvăli. – Cf. magh. buzdúlni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
Ortografice DOOM
bujdi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bujdesc, imperf. 3 sg. bujdea; conj. prez. 3 sg. și pl. bujdească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Etimologice
bujdi (-desc, -it), vb. – 1. A bolborosi, a fierbe. – 2. A țîșni, a curge. Mag. buzdúlni (DAR; Scriban). În Trans.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
BUJDI vb. v. erupe, irupe, izbucni, năvăli, răbufni, țâșni.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: bujdit
bujdit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
bujdi, bujdescverb
etimologie:
- buzdúlni DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.