O definiție pentru Amvrosie


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

AMVROSIE, episcop de Milan, lat. Ambrosius, adj. „mirositar ca ambroșia”. I. Forma ortodoxă: Amvrosie eg. (Sur VIII); mon. (AO XV 34); Amvrosă, Toader (B răz. 68). II. Forma lat.-cat. cu b pt. v, folosită numai în Ardeal și Moldova: 1. Ambrosie 1604 (Sur XIX; PGov f° 28); fiul Avrămiei (Isp III1, V1); – Andrei, 1709 (Sur VIII); Ambrosi, mold.; sine. Abrosie, 1645 (Sur XV); Brosu. (Tel 58). 2. Ambrus, Dim.-Bondoc, ard., 1794 (Cat gr I); Ambruș (BA ung 7) și cu afer.: Broșu, Ion, ard., act.; Bruju, Bruja ard. (ib.), sau < subst. ard.-mold. bruj „bulgăre” (com. de Al. Cristureanu); Breș și Broj, -u, ard. (Paș). Cf. croat. Ambrošič (Rad vol 82 p. 134); acestea sub influența pronunțării magh. s > š. 3. Ambrozie eg., București, 1839 (î Div); sine.: Abrozie (Sur XV, cu explicări) și Ambrogiu, fam. act. (Bicaz). Aceeași persoană cu trei forme de nume: Ambrosie, fiul Savei, 1642 = Abrosie, fecior Savului, 1641 = Abrozie, fiu Savului... strănepot Tomei Prigorcei, 1671 (Sur XV) Cu afer., probabil, Rozu (Puc); Rozescu, T., act.; Rozin, N. (act.). 4. Ambrohi/e, mold. (Sd VI 108; 16 A IV 84; Isp. III1 și V1) -a b 1610 (Cat mold I). 5. Ambrofie megiaș (16 A IV 84; Sd VI 108; Isp III1). 6. Ambroci, 22 familii mold. act. 7. Abruzachie (Cat mold II) din cont. cu Hurmuzachi. III: 1. Pentru toponimul Rosila, Rosilei (Bîsca), scris eronat Bîsca Rozilii, afluent al rîului Buzău, se poate presupune tema Ambrosilă. 2. Amblăsoaii, Anicăi, dublu genitiv (Sd V 70) mold., pare a fi un marital din *Amblosie, cu l = r.

Intrare: Amvrosie
Amvrosie nume propriu
nume propriu (I3)
  • Amvrosie