21 de definiții pentru țist țis țst (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚIST interj. Exclamație cu ajutorul căreia se impune cuiva tăcere; st! – Onomatopee.

ȚIST interj. Exclamație cu ajutorul căreia se impune cuiva tăcere; st! – Onomatopee.

țist1 i [At: CANTEMIR, I. I. 194 / V: (rar) țis, țst, țâst, țs, țăs / E: fo] Cuvânt folosit pentru a-i cere cuiva să tacă Si: st!, șt!

ȚIST interj. Exclamație cu ajutorul căreia se impune cuiva tăcere; st. Țist, că ne-a auzi cineva. ALECSANDRI, T. 662. (Cu pronunțare regională) Șezi binișor, nu crîcni, țîst! să nu-ți aud gura. id. la CADE. – Variantă: țis (NEGRUZZI, S. III 10) interj.

ȚIST interj. (se folosește pentru a impune cuiva tăcere). /Onomat.

țist! int. spre a face să tacă: țist! că mă bagi în ipohondrie AL. [Onomatopee].

țîst orĭ țst interj. de impus tăcere fără să strigĭ (tot așa rut. šústĭ). V. st, șt, pst.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȚIST interj. v. liniște, pst, st, tăcere.

țist interj. v. LINIȘTE. PST. ST. TĂCERE.

arată toate definițiile

Intrare: țist
țist interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • țist
interjecție (I10)
  • țis
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • țst

țist țis țst

  • 1. Exclamație cu ajutorul căreia se impune cuiva tăcere.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: st attach_file 2 exemple
    exemple
    • Țist, că ne-a auzi cineva. ALECSANDRI, T. 662.
      surse: DLRLC
    • cu pronunțare regională Șezi binișor, nu crîcni, țîst! să nu-ți aud gura. ALECSANDRI, la CADE.
      surse: DLRLC

etimologie: