2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țimiraș sm [At: (a. 1760) IORGA, S. D. XXII, 113 / V: țăm~ / Pl: ~i / E: țimir + -aș] (Înv; Mol; Mun) 1 Persoană în serviciul administrației publice, având însărcinarea să ducă ordine și mesaje sau să însoțească pe călătorii străini Si: (îrg) țimir (6). 2 Curier poștal care purta ca semn distinctiv un coif cu țimir (1).

țimiráș m. (ung. cimeres, cu țimir). Vechĭ. Curier postal cu coĭf ornat cu țimir. (VR. 1922, 9, 362).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

țimiráș (înv.) s. m., pl. țimiráși

țimiráș s. m., pl. țimiráși


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

țimiráș, țimiráși, s.m. (înv.) curier poștal având coif cu blazon.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Intrare: Țimiraș
Țimiraș nume propriu
nume propriu (I3)
  • Țimiraș
Intrare: țimiraș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țimiraș
  • țimirașul
  • țimirașu‑
plural
  • țimirași
  • țimirașii
genitiv-dativ singular
  • țimiraș
  • țimirașului
plural
  • țimirași
  • țimirașilor
vocativ singular
plural
țămiraș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)