15 definiții pentru țarcă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚÁRCĂ, țărci, s. f. 1. (Ornit.; pop. și reg.) Coțofană. ◊ Expr. A-i umbla (cuiva) gura ca la (o) țarcă = a fi limbut, a vorbi mult și fără rost. A sta ca țarca în par = a fi gata de plecare. 2. Fig. (Depr.) Gură (considerată ca organ al vorbirii). 3. Epitet depreciativ dat unei femei care vorbește mult. – Din magh. szarka.

ȚÁRCĂ, țărci, s. f. 1. (Ornit.) Coțofană. ◊ Expr. A-i umbla (cuiva) gura ca la (o) țarcă = a fi limbut, a vorbi mult și fără rost. A sta ca țarca în par = a fi gata de plecare. 2. Fig. (Depr.) Gură (considerată ca organ al vorbirii). 3. Epitet depreciativ dat unei femei care vorbește mult. – Din magh. szarka.

ȚÁRCĂ, țărci, s. f. 1. Coțofană. Răsfoiam volumul... și ascultam, abia acum trezit la realitățile înconjurătoare, o țarcă. SADOVEANU, N. F. 164. Tudorică Maslină sărea ca o țarcă de pe «butuc». HOGAȘ, DR. II 102. A prins a să aduna pasări fel de fel: vulturi... țărci. RETEGANUL, P. V 65. ◊ Expr. A-i umbla cuiva gura ca la (o) țarcă (sau ca la țărci) = a fi limbut, a vorbi mult și fără rost. «Li îmblă gura ca și la țărci» sau, după cum spun romînii dîn Muntenia, «li merge gura ca la o coțofană». MARIAN, O. II 60. A sta ca țarca-n par = a fi gata de plecare. Fură ouăle de sub țarcă, se spune (cu o nuanță depreciativă) despre cineva (mai ales despre un hoț) care e dibaci și șiret. 2. Fig. Epitet dat unei femei vorbărețe, limbute; gaiță. Pre femeile limbute, cărora li îmblă gura prea des, le poreclesc «țărci». MARIAN, O. II 60. ♦ (Rar) Epitet dat unei persoane care merge prea iute și săltînd. Pre bărbații lungi în picioare, cari merg prea iute și tot sar încolo și-ncoace, romînul îi numește... «țarcă». MARIAN, O. II 60.

ȚÁRCĂ țărci f. 1) pop. Pasăre sedentară, de talie medie, cu aripi scurte și coadă lungă, cu penaj alb-negru foarte gălăgioasă și hrăpăreață; coțofană. 2) fig. peior. Femeie guralivă. [G.-D. tărcii] /<ung. szarka

țarcă f. Zool. Mold. coțofană. [Și sarcă Tr. = ung. SZARKA (printr’un intermediar săsesc)].

țárcă f., pl. e și țărcĭ (din sarcă [Trans. Maram.], d. ung. szarka, țarcă [ca țarțam d. ung. szerszám], d. vsl. svraka, țarcă, de unde vine și sîrb. staka, svraka, švraka, bg. svraka, rus. soróka. V. tarcat, sfrancĭoc, știrică). Mold. nord. Trans. Coțofană.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

țárcă (pop., reg.) s. f., g.-d. art. țắrcii; pl. țărci

țárcă s. f., g.-d. art. țărcii; pl. țărci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȚÁRCĂ s. v. coțofană, gura.

țarcă s. v. COȚOFANĂ. GURĂ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

țárcă (-țắrci), s. f. – Coțofană (Pica caudata). Mag. szarka, din sl. svraka (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Cihac, II, 429; Gáldi, Dict., 165), cf. slov. sraka, rus. soroka. În Trans. și Mold.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

țárcă, s.f. – v. sarcă („coțofană”).

țárcă, s.f. – 1. Sarcă, coțofană (Pica caudata). 2. (Ref. la capre) Negru cu alb (Precup 1926). – Din magh. szarka (< sl. svraka).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

țarcă, țărci s. f. (peior.) 1. gură 2. femeie care se mișcă și vorbește mult

Intrare: țarcă
substantiv feminin (F74)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țarcă
  • țarca
plural
  • țărci
  • țărcile
genitiv-dativ singular
  • țărci
  • țărcii
plural
  • țărci
  • țărcilor
vocativ singular
plural

țarcă

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Răsfoiam volumul... și ascultam, abia acum trezit la realitățile înconjurătoare, o țarcă. SADOVEANU, N. F. 164.
      surse: DLRLC
    • Tudorică Maslină sărea ca o țarcă de pe «butuc». HOGAȘ, DR. II 102.
      surse: DLRLC
    • A prins a să aduna pasări fel de fel: vulturi... țărci. RETEGANUL, P. V 65.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A-i umbla (cuiva) gura ca la (o) țarcă = a fi limbut, a vorbi mult și fără rost.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • «Li îmblă gura ca și la țărci» sau, după cum spun romînii dîn Muntenia, «li merge gura ca la o coțofană». MARIAN, O. II 60.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A sta ca țarca în par = a fi gata de plecare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.3. expresie Fură ouăle de sub țarcă, se spune (cu o nuanță depreciativă) despre cineva (mai ales despre un hoț) care e dibaci și șiret.
      surse: DLRLC
  • 2. figurat depreciativ Gură (3.) (considerată ca organ al vorbirii).
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: gură
  • 3. Epitet depreciativ dat unei femei care vorbește mult.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: gaiță (pasăre) un exemplu
    exemple
    • Pre femeile limbute, cărora li îmblă gura prea des, le poreclesc «țărci». MARIAN, O. II 60.
      surse: DLRLC
    • 3.1. rar Epitet dat unei persoane care merge prea iute și săltând.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Pre bărbații lungi în picioare, cari merg prea iute și tot sar încolo și-ncoace, romînul îi numește... «țarcă». MARIAN, O. II 60.
        surse: DLRLC

etimologie: