12 definiții pentru șvaițer

Articole pe această temă:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șvaițer sn [At: ALEXI, W. / V: (reg) șfa~ / S și: schweitzer / E: ger Schweizer (käse)] Varietate de brânză fină (originară din Elveția), asemănătoare cu cașcavalul, prezentând goluri în masa ei. corectată

ȘVAÍȚER, s. n. Varietate de brânză fină, asemănătoare cu cașcavalul, prezentând goluri mari în masa ei. – Din germ. Schweizer[käse].

ȘVÁIȚER s. n. Varietate de brânză fină, asemănătoare cu cașcavalul, prezentând goluri mari în masa ei. – Din germ. Schweizer[käse].

ȘVÁIȚER s. n. Un fel de brînză asemănătoare cu cașcavalul, avînd goluri mari în întreaga masă.

ȘVÁIȚER s.n. Un fel de cașcaval cu goluri mari în masa lui. [Pron. șvai-. / < germ. Schweitzer (käse)].

ȘVÁIȚER s. n. varietate de brânză fină, fermentată, care prezintă goluri mari în masa ei. (< germ. Schweizer/Käse/)

ȘVÁIȚER n. Varietate de brânză, preparată prin fermentație îndelungată în condiții speciale, având multe goluri în masa ei. /<germ. Schweizer[käse]

șvaițer m. cașcaval de Svițera, [Nemț. SCHWEITZER(KÄSE)].

șfáĭțer n. fără pl. (germ. schweizerkäse, cașcaval elvețian [șviteran]). Un fel de cașcaval cu găurĭ preparat după felu elvețian. – Forma șv- nu e conformă fonetizmuluĭ românesc. Îld. șv Românu e pornit să zică șf saŭ jv, adică șfaĭțer saŭ jvaĭțer, nu șvaĭțer.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: șvaițer
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șvaițer
  • șvaițerul
  • șvaițeru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • șvaițer
  • șvaițerului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șvaițer

  • 1. Varietate de brânză fină, asemănătoare cu cașcavalul, prezentând goluri mari în masa ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: