9 definiții pentru șvăboaică


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘVĂBOÁICĂ, șvăboaice, s. f. Femeie care face parte din populația compusă mai ales din germani, colonizați în mod succesiv în Banat și în Transilvania prin sec. XVIII. – Șvab2 + suf. -oaică.

ȘVĂBOÁICĂ, șvăboaice, s. f. Femeie care face parte din populația compusă mai ales din germani, colonizați în mod succesiv în Banat și în Transilvania prin sec. XVIII. – Șvab2 + suf. -oaică.

șvăboaică sf [At: CADE 1249 / V: șfă~ / Pl: ~ice / E: șvab2 + -oaică] 1 (Înv) Femeie care facea parte dintr-o populație compusă mai ales din germani (originari din Suabia), colonizați în mod succesiv în Banat, în Transilvania și în unele localități din Bucovina, în prima jumătate a sec. XVIII. 2 Femeie care face parte din urmașii șvabilor2 (9).

ȘVĂBOÁICĂ, șvăboaice, s. f. Femeie care face par din populația șvabilor. V. șvab2. I-a ieșit în ușa deschii numai cît să-ți vîri nasul, o șvăboaică. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 112, 6/5.

ȘVĂBOÁICĂ ~ce f. Femeie care face parte din coloniștii germani, francezi, italieni și spanioli așezați în secolul al XVIII-lea în unele regiuni din Banat și din Transilvania. /șvab + suf. ~oaică

șvab1 sm [At: ENC. ROM. / V: (reg) șfab / Pl: ~i / E: ger Schwabe, ucr шваб] (Reg) 1 (Șîc ~-negru) Insectă din ordinul ortopterelor, mare, de culoare neagră-cafenie, cu corpul lat și moale, care miroase urât și care trăiește în locuri întunecoase și se hrănește cu resturi alimentare Si: gândac-de-bucătărie, gândac-de-casă, gândac-negru, (reg) gâzoabă, libarcă (Blatta orientalis). 2 (Șîc ~ mărunt) Insectă din ordinul ortopterelor, mică, de culoare galbenă-roșcată, care trăiește în locuri întunecoase și se hrănește cu resturi alimentare Si: (reg) colțan, corhan, libarcă, libarcă-galbenă, prus, rus, tarhan (Phyllodromia germanica).

șvab2, ~ă [At: ȘINCAI, HR. III, 268/14 / V: șfab smf a / Pl: ~i, ~e / E: ger Schwabe] 1 smf (Înv) Persoană care facea parte din populația de bază a Suabiei (veche regiune din Germania) Si: (înv) suab. 2 smf (Înv) Persoană originară din Suabia Si: (înv) suab. 3 smp (Înv) Populație care locuia în Suabia Si: (înv) suab. 4-5 a (îvr) Care aparținea Suabiei sau șvabilor2 (3) Si: (îvr) suab, șvăbesc (1-2). 6-7 a (Îvr) Privitor la Suabia sau la șvabi2 (3) Si: (îvr) suab, șvăbesc (3-4). 8 a (Înv) Originar din Suabia Si: (îvr) suab, șvăbesc (5). 9 smf (Înv) Persoană care facea parte dintr-o populație compusă mai ales din germani (originari din Suabia), colonizați în mod succesiv în Banat, în Transilvania și în unele localități din Bucovina, în prima jumătate a sec. XVIII. 10 smf Persoană care face parte din urmașii șvabilor2 (9). 11 smp Populație formată din șvabi2 (10). 12 a (Rar) Care aparține șvabilor2 (11) Si: șvăbesc (6). 13 a (Rar) Privitor la șvabi2 (11) Si: șvăbesc. 14 a (Rar) Caracteristic șvabilor2 (11) Si: șvăbesc (8).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șvăboáică s. f., g.-d. art. șvăboáicei; pl. șvăboáice

șvăboáică s. f., g.-d. art. șvăboáicei; pl. șvăboáice

Intrare: șvăboaică
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șvăboaică
  • șvăboaica
plural
  • șvăboaice
  • șvăboaicele
genitiv-dativ singular
  • șvăboaice
  • șvăboaicei
plural
  • șvăboaice
  • șvăboaicelor
vocativ singular
  • șvăboaică
  • șvăboaico
plural
  • șvăboaicelor

șvăboaică

  • 1. Femeie care face parte din populația compusă mai ales din germani, colonizați în mod succesiv în Banat și în Transilvania prin secolul XVIII.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • I-a ieșit în ușa deschisă numai cît să-ți vîri nasul, o șvăboaică. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 112, 6/5.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Șvab (1.) + sufix -oaică.
    surse: DEX '09 DEX '98