10 definiții pentru șustă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘÚSTĂ, șuste, s. f. (Fam.) Aranjament, învoială (necinstită) între două sau mai multe persoane. – Et. nec.

șustă sf [At: TRIBUNA 1970, nr. 727, 10/3 / Pl: ~te / E: ns cf ngr σοῦστα „resort”] (Arg) Aranjament între două sau mai multe persoane, prin care se urmărește atingerea (prin mijloace necinstite a) unui scop.

ȘÚSTĂ, șuste, s. f. (Arg.) Aranjament, învoială (necinstită) între două sau mai multe persoane. – Et. nec.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șústă (fam.) s. f., g.-d. art. șústei; pl. șúste

șústă s. f., g.-d. art. șústei; pl. șúste


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘÚSTĂ s. v. acord, aranjament, combinație, contract, convenție, înțelegere, învoială, învoire, legământ, pact, tranzacție.

șustă s. v. ACORD. ARANJAMENT. COMBINAȚIE. CONTRACT. CONVENȚIE. ÎNȚELEGERE. ÎNVOIALĂ. ÎNVOIRE. LEGĂMÎNT. PACT. TRANZACȚIE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

șustă Cuvînt de argou, răspîndit, după cît se pare, puțin înainte de cel de-al doilea război mondial. Înseamnă „aranjament, combinație, întâlnire”. Corespunde n. gr. σοῦστα „resort”, care la rîndul său provine din it. susta (cf. mettere in susta „a pune în mișcare”). Diferența de pronunțare a inițialei nu ridică greutăți: ș- s-ar putea datora unei disimilări față de s următor; dar în unele dialecte grecești s a devenit ș, în timp ce în altele ș este impronunțabil și este înlocuit, în împrumuturi, cu s, deci forma românească ar putea fi hipercorectă.[1]

  1. Ar putea fi pus în legătură și cu polonezul oszust și familia sa de cuvinte (oszustka, oszustwo): fraudă, păcăleală, șmecherie — raduborza

Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

șustă, șuste s. f. 1. aranjament, învoială (necinstită) între două sau mai multe persoane. 2. legătură amoroasă.

pe biteș / blat / burtă / gușă / șest / șestache / șustă expr. în secret; pe ascuns

Intrare: șustă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șustă
  • șusta
plural
  • șuste
  • șustele
genitiv-dativ singular
  • șuste
  • șustei
plural
  • șuste
  • șustelor
vocativ singular
plural

șustă

etimologie: