șustă Cuvînt de argou, răspîndit, după cît se pare, puțin înainte de cel de-al doilea război mondial. Înseamnă „aranjament, combinație, întâlnire”. Corespunde n. gr. σοῦστα „resort”, care la rîndul său provine din it. susta (cf. mettere in susta „a pune în mișcare”). Diferența de pronunțare a inițialei nu ridică greutăți: ș- s-ar putea datora unei disimilări față de s următor; dar în unele dialecte grecești s a devenit ș, în timp ce în altele ș este impronunțabil și este înlocuit, în împrumuturi, cu s, deci forma românească ar putea fi hipercorectă.^[1]