8 definiții pentru șubiță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘUBÍȚĂ, șubițe, s. f. (Reg.) Șubuliță. – Șubă + suf. -iță.

șubiță2 sf vz șuviță

șubiță1 sf [At: CIHAC II, 394 / Pl: ~țe / E: șubă1 + -iță] 1-2 (Reg; șhp) Șubuliță (1-2).

ȘUBÍȚĂ, șubițe, s. f. Șubuliță. – Șubă + suf. -iță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șubíță (reg.) s. f., g.-d. art. șubíței; pl. șubíțe

șubíță s. f., g.-d. art. șubíței; pl. șubíțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘUBÍȚĂ s. v. șubuliță.

Intrare: șubiță
șubiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șubiță
  • șubița
plural
  • șubițe
  • șubițele
genitiv-dativ singular
  • șubițe
  • șubiței
plural
  • șubițe
  • șubițelor
vocativ singular
plural

șubiță

etimologie:

  • Șubă + sufix -iță.
    surse: DEX '09 DEX '98