31 de definiții pentru șușlete
din care- explicative (24)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- specializate (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘUȘLETE, șușleți, s. m. (Reg.) Codârlă (la căruță). – Et. nec.
ȘUȘLETE, șușleți, s. m. (Reg.) Codârlă (la căruță). – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șușlete sm [At: VALIAN, V. / V: (reg) șișlet, șiș~, șișleț, șusl~, ~let, ~leț sm, sisleț, șisl~, șleț, ~șulet, susleț (Pl: ~e), sușleț (Pl: ~e) șurleț (Pl: ~e) ~șuleț (Pl: ~e) sn / Pl: ~eți / E: nct] 1 (Olt; Mun) Codirlă (2) (la căruță). 2 (Olt; îe) A măsura pe ~ A evalua cu aproximație. 3 (Reg) Grătar pentru nutreț, fixat deasupra ieslei, la peretele grajdului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘUȘLETE, șușleți, s. m. (Și în forma șușleț) Codîrlă (1), chilnă (2), șireglă. Copiii... năpădesc căruța. Se cațără pe roți, pe șușlețe, pe loitre. STANCU, D. 334. Căruța, un fel de haraba moldovenească, era despărțită la mijloc printr-un șușleț de scînduri. STăNOIU, C. I. 31. S-a urcat în căruță, cu capul în șușleț. GALACTION, O. I 269. – Variante: șușleț, șușlețe, șișlet (DAME, T. 11) s. n., șișilete (I. IONESCU M. 709) s. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sisileț[1] s vz șușlete
- În definiția principală, această variantă este tipărită: sisleț — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
susleț sn vz șușlete
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sușleț sn vz șușlete
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șislete s vz șușlete
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șișlet sm vz șușlete
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șișlete sm vz șușlete
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șișleț sm vz șușlete
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șleț s vz șușlete
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șurleț sn vz șușlete
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șuslete sm vz șușlete
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șușlet sm vz șușlete
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șușleț sm vz șușlete
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șușulet s vz șușlete
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șușuleț sn vz șușlete
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘIȘILETE s. m. v. șușlete.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘIȘLET s. n. v. șușlete.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘUȘLEȚ s. n. v. șușlete.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șișlete (șușlet) n. codârla carului. [Origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șușlet n. V. șișlete.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șișléte, V. șușleț.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șușléț n., pl. e. Vest. Codirlă (CL. 1910, 396). – În Olt. șișlete, m.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
șușlete (reg.) s. m., pl. șușleți
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șușlete (reg.) s. m., pl. șușleți
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șușlete s. m., pl. șușleți
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȘUȘLETE s. v. codârlă, fund.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șușlete s. v. CODÎRLĂ. FUND.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
șușlete, șușleți, s.m. (reg.) 1. partea de dinapoi a căruței sau a carului; codârlă. 2. grătar pentru nutreț fixat deasupra ieslei, la peretele grajdului.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șișlete, șișleți, s.m. (reg.) V. șușlete.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M46) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
șușlete, șușlețisubstantiv masculin
-
- Copiii... năpădesc căruța. Se cațără pe roți, pe șușlețe, pe loitre. STANCU, D. 334. DLRLC
- Căruța, un fel de haraba moldovenească, era despărțită la mijloc printr-un șușleț de scînduri. STăNOIU, C. I. 31. DLRLC
- S-a urcat în căruță, cu capul în șușleț. GALACTION, O. I 269. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '09 DEX '98