15 definiții pentru ștează

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘTEÁZĂ, șteze, s. f. (Reg.) 1. Piuă de bătut postav; p. ext. clădire în care se află instalată această piuă. 2. Instalație rudimentară formată dintr-o împletitură de nuiele, amenajată sub o cădere de apă, în care se dau la piuă scoarțele, pănura și alte țesături. – Et. nec.

ștea2 sf [At: L. COSTIN, GR. BĂN. II, 188 / Pl: șteze / E: nct] 1 (Olt; Ban) Stinghie. 2 (Olt; Ban) Leaț. 3 (Reg) Fuscel (la scară). 4 (Reg) Băț de lemn pe care se împletesc cu iglița ochiurile de la mreajă.

ștea1 sf [At: D. BOGDAN, GL. 227 / V: (reg) st~ / Pl: șteze / E: ns cf ngr σχεδία, (5-6) ger Stausee] 1 (Trs; Buc) Piuă de bătut postav. 2 (Reg; pex) Clădire în care este instalată șteaza1 (1). 3 (Trs; prc) Parte a ștezei1 (1), în formă de cadă, în care se bate postavul. 4 (Buc) Instalație rudimentară, formată dintr-o îngrăditură circulară de lemn amenajată sub o cădere de apă, care servește la îngroșarea și scămoșarea unor țesături de lână. 5 (Reg) Cădere de apă. 6 (Reg) Stavilă la moară.

ȘTEÁZĂ, șteze, s. f. (Reg.) 1. Piuă de bătut postav; p. ext. clădire în care se află instalată această piuă. 2. Instalație rudimentară, formată dintr-o împletitură de nuiele, amenajată sub o cădere de apă, în care se dau la piuă scoarțele, pănura și alte țesături. – Et. nec.

ȘTEÁZĂ, șteze, s. f. (Regional) Cadă împletită din nuiele, în care se dau la piuă scoarțele, pănura și alte țesături; piuă. Se mai numește încă și ștează (piuă în care bat pănură). PAMFILE, I. C. 305. Încep a se scoate: casa, masa, plugu, coasa... șteaza, piua, moara. ȘEZ. II 210.

șteáză f., pl. eze. Trans. Piŭă, dîrstă, fabrică de postav gros.

píŭă f., pl. pive (lat. *pilla, din pilula, dim. d. pila, piŭă, din [*pinsla, d. pínsere, a pisa], de unde s’a făcut piă [Cant.] și pio [Biblia 1688], apoĭ piŭă [după ziŭă, steaŭă]. În forma rară pivă și’n pl. pive, v s’a desvoltat ca și’n mădúvă, din *mădúŭă. Forma pmt. *pilă [ca oală] se vede’n împilez. V. pisez). Vas gros de lemn orĭ de metal în care se pisează cu pisălogu (V. piuliță, havan, găvan, mojar). Mortier, săcăluș, tun scurt și gros (Vechĭ). Mașină de bătut (de îndesat) postav grosolan (numită și dîrstă și ștează). Fabrică de asemenea postav. Gaură făcută într’un butuc orĭ într’o peatră ca să înțepeneștĭ în ĭa o cruice ș. a. A te pune piŭă, a te ghemui așa în cît altu să poată pune picĭoru pe tine ca să sară dincolo. A te pune piŭă p. cineva, a te expune să suferĭ în locu luĭ. A bate apa’n piŭă, a munci fără folos. – În Ml. pl. și piĭ (rev. I. Crg. 7, 264), la Hațeg și pie (Gr. S. 1937, 144 și 177).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ștea (reg.) s. f., g.-d. art. ștezei; pl. șteze

șteáză s. f., g.-d. art. ștézei, pl. ștéze

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘTEÁZĂ s. v. leaț, piuă, stinghie, șipcă.

ștea s. v. LEAȚ. PIUĂ. STINGHIE. ȘIPCĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

șteáză (-éze), s. f. – (Trans.) Piuă. Origine necunoscută. Der., în gr. σχεδία „coș” (Diculescu, Elementele, 466) pare îndoielnică. Dacă este cuvînt identic cu celui anterior, rămîne de explicat schimbarea semantică. – Der. șteza, vb. (a da la piuă); ștezar, s. m. (piuar).

șteáză (-éze), s. f. – Nuia cu care se țin separate ochiurile plasei. Lat. schidia „așchie” (Diculescu, Elementele, 467; Pușcariu, Dacor., V, 754; REW 7689), cf. it. scheggia, fr. esquille. Pentru rom. e mai bine să se pornească de la lat. scida < gr. σχίδη „fîșie smulsă”.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șteáză2, ștéze, s.f. (reg.) 1. stinghie; leaț. 2. fuscel (la scară). 3. băț de lemn pe care se împletesc cu iglița ochiurile de la mreajă.

șteáză1, ștéze, s.f. (reg.) 1. piuă de bătut postav. 2. clădire în care se află instalată această piuă. 3. instalație rudimentară formată dintr-o împletitură circulară de nuiele, amenajată sub o cădere de apă, în care se dau la piuă scoarțele, pănura și alte țesături groase. 4. cădere de apă. 5. stavilă la moară.

Intrare: ștează
substantiv feminin (F12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștea
  • șteaza
plural
  • șteze
  • ștezele
genitiv-dativ singular
  • șteze
  • ștezei
plural
  • șteze
  • ștezelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ștea, ștezesubstantiv feminin

regional
  • 1. Piuă de bătut postav. DEX '09 DEX '98
    sinonime: piuă
    • 1.1. prin extensiune Clădire în care se află instalată această piuă. DEX '09 DEX '98
  • 2. Instalație rudimentară, formată dintr-o împletitură de nuiele, amenajată sub o cădere de apă, în care se dau la piuă scoarțele, pănura și alte țesături. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se mai numește încă și ștează (piuă în care bat pănură). PAMFILE, I. C. 305. DLRLC
    • format_quote Încep a se scoate: casa, masa, plugu, coasa... șteaza, piua, moara. ȘEZ. II 210. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.