12 definiții pentru șofer

ȘOFÉR, șoferi, s. m. Persoană calificată pentru a conduce un autovehicul. – Din fr. chauffeur.

ȘOFÉR, șoferi, s. m. Persoană care conduce un automobil sau un autobuz. – Din fr. chauffeur.[1]

  1. În original, probabil incorect: Din fr. chauffer. cata

ȘOFÉR, șoferi, s. m. Conducător de automobil. Am cerut chiar șoferului să meargă mai încet la șanțuri. CAMIL PETRESCU, U. N. 414. Șoferul închise motorul, sări jos și se repezi de deschise portierele. REBREANU, R. I 153. – Scris și: (după franțuzește) șofeur (C. PETRESCU, A. 369).

șofér s. m., pl. șoféri

șofér s. m., pl. șoféri

ȘOFÉR s. conducător. (~ de basculantă.)

ȘOFÉR s.m. Conducător de automobil. [Cf. fr. chauffeur].

ȘOFÉR s. m. conducător de automobil. (< fr. chauffeur)

ȘOFÉR ~i m. Lucrător specializat în conducerea unui autovehicul. ~ de basculantă. /<fr. chauffeur

șofer m. conductor de automobil (= fr. chauffeur).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ȘOFER s. conducător. (~ de basculantă.)

șofér-încercătór s. m. 1971 Șofer care încearcă autoturismele înainte de a fi vândute v. controlor-încercător (din șofer + încercător)

Intrare: șofer
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular șofer șoferul
plural șoferi șoferii
genitiv-dativ singular șofer șoferului
plural șoferi șoferilor
vocativ singular șoferule
plural șoferilor

șofer, -iță șofer șoferiță

  • 1. Persoană calificată pentru a conduce un autovehicul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: conducător 2 exemple
    exemple
    • Am cerut chiar șoferului să meargă mai încet la șanțuri. CAMIL PETRESCU, U. N. 414.
      surse: DLRLC
    • Șoferul închise motorul, sări jos și se repezi de deschise portierele. REBREANU, R. I 153.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • limba franceză chauffeur
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • Șofer + sufix -iță.
    surse: DEX '09 DEX '98