15 definiții pentru șiță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘÍȚĂ, șițe, s. f. (Reg.) Bucată subțire de lemn asemănătoare cu șindrila, dar mai scurtă decât aceasta, folosită pentru căptușirea și acoperirea caselor țărănești, a cabanelor etc.; p. ext. șindrilă. – Din sb. štica.

ȘÍȚĂ, șițe, s. f. Bucată subțire de lemn asemănătoare cu șindrila, dar mai scurtă decât aceasta, folosită pentru căptușirea și acoperirea caselor țărănești, a cabanelor etc.; p. ext. șindrilă. – Din scr. štica.

ȘÍȚĂ, șițe, s. f. 1. Șindrilă. V. draniță. Stropeau șița și tabla cu găleți cu apă... tocmai din vadul Dîmboviței. CAMIL PETRESCU, O. II 228. Șița de sub șură poți s-o vinzi. CARAGIALE, O. I 256. 2. (Regional) Stuf. Stuhul, stuful, șița, pănușița trăiește prin băhnuri și ape. ȘEZ. XV 129.

ȘÍȚĂ ~e f. Bucată de lemn, asemănătoare cu șindrila, folosită pentru acoperitul caselor țărănești. /<sb. štica, bulg. štița

șiță f. un fel de șindrilă: acoperiș de șițe. [Cf. serb. ȘTIȚA, scândurică].

șíță f., pl. e (cp. cu sîrb. štica, scîndurică). Munt. Draniță, șindilă mare (100-150 c.m.): casă acoperită cu șiță. – Și șisă (Trans.). V. prăștilă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șíță (reg.) s. f., g.-d. art. șíței; pl. șíțe

șíță s. f., g.-d. art. șíței; pl. șíțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘÍȚĂ s. (Mold., Bucov. și Maram.) draniță. (Casă acoperită cu ~.)

ȘIȚĂ s. (Mold., Bucov. și Maram.) draniță. (Casă acoperită cu ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

șíță (-țe), s. f. – Un fel de șindrilă folosită la acoperitul caselor. – Var. Trans. șisă. Sb., cr. štica (Cihac, II, 389; Conev 85). – Der. șițui, vb. (a acoperi cu șiță); șițar, s. m. (Trans., șindrilar).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șíță2, s.f. (reg.) numele unei plante asemănătoare cu rogozul.

șíță1, șíțe, s.f. (reg.) 1. șindrilă lungă (scândură de brad sau de fag îngustă și subțire). 2. (în forma: șisă) fuscel (la războiul de țesut), vergea, joardă. 3. (în forma: șisă) tindeche (la războiul de țesut).

șíță, șițe, s.f. – Scândură mică de lemn de brad, subțire (de 50 x 10 cm), care se așază ca solzii de pește (fără șanț) și cu care se acoperă casele, șurile, găbănașul, gardurile. Diferă de șindrilă / draniță, care este prevăzută cu șanț. – Din scr. štica „scândurică” (Șăineanu, Scriban; Cihac, Conev, cf. DER; DEX).

șíță, -e, s.f. – Scândură mică de lemn de brad, subțire (de 50x10 cm), care se așează ca solzii de pește (fără șanț) și cu care se acoperă casele, șurile, găbănașul, gadurile. Diferă de șindrilă/draniță, care este prevăzută cu șanț. – Scr. štica (Cihac cf. DER, DEX).

Intrare: șiță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șiță
  • șița
plural
  • șițe
  • șițele
genitiv-dativ singular
  • șițe
  • șiței
plural
  • șițe
  • șițelor
vocativ singular
plural

șiță regional

  • 1. Bucată subțire de lemn asemănătoare cu șindrila, dar mai scurtă decât aceasta, folosită pentru căptușirea și acoperirea caselor țărănești, a cabanelor etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: draniță
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Stropeau șița și tabla cu găleți cu apă... tocmai din vadul Dîmboviței. CAMIL PETRESCU, O. II 228.
        surse: DLRLC
      • Șița de sub șură poți s-o vinzi. CARAGIALE, O. I 256.
        surse: DLRLC
  • surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Stuhul, stuful, șița, pănușița trăiește prin băhnuri și ape. ȘEZ. XV 129.
      surse: DLRLC

etimologie: