9 definiții pentru șevretă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘEVRÉTĂ, șevrete, s. f. Piele de ovine tăbăcită cu săruri minerale, caracterizată prin finețe, moliciune, elasticitate, netezime și prin rezistență relativ redusă, servind la confecționarea fețelor de încălțăminte pentru femei și copii. – Din fr. chevrette, germ. Chevrette.

ȘEVRÉTĂ, șevrete, s. f. Piele de ovine tăbăcită cu săruri minerale, caracterizată prin finețe, moliciune, elasticitate, netezime și prin rezistență relativ redusă, servind la confecționarea fețelor de încălțăminte pentru femei și copii. – Din fr. chevrette, germ. Chevrette.

șevre1 sf [At: DN2 / Pl: ~te / E: fr chevrette] 1-2 (Frr; șhp) Căpriță (1-2).

ȘEVRÉTĂ s.f. (Franțuzism) 1. Căpriță; capră mică; pui de capră. 2. Piele pentru fețe de încălțăminte, fabricată din piei de ovine imitând șevroul. [< fr. chevrette].

ȘEVRÉTĂ s. f. piele de ovine prelucrată, care imită șevroul. (< fr. chevrette)

ȘEVRÉTĂ ~e f. Piele fină (de ovine) din care se confecționează fețe de încălțăminte pentru femei și copii. /<germ. Chevrette


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șevrétă (șe-vre-) s. f., g.-d. art. șevrétei; pl. șevréte

șevrétă (zool., ind. piel.) s. f. (sil. -vre-), pl. șevréte

Intrare: șevretă
șevretă substantiv feminin
  • silabație: șe-vre-tă info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șevre
  • șevreta
plural
  • șevrete
  • șevretele
genitiv-dativ singular
  • șevrete
  • șevretei
plural
  • șevrete
  • șevretelor
vocativ singular
plural

șevretă

  • 1. Piele de ovine tăbăcită cu săruri minerale, caracterizată prin finețe, moliciune, elasticitate, netezime și prin rezistență relativ redusă, servind la confecționarea fețelor de încălțăminte pentru femei și copii.
    surse: DEX '09 DEX '98
    • diferențiere Piele pentru fețe de încălțăminte, fabricată din piei de ovine imitând șevroul.
      surse: DN
  • 2. Capră mică; pui de capră.
    surse: DN sinonime: căpriță

etimologie: