2 intrări

32 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNVRÂSTÁRE s. f. v. învârstare.

ÎNVRÂSTÁRE s. f. v. învârstare.

învrâstare sf [At: PAMFILE, I. C. 42 / V: ~vârs~ / Pl: ~tări / E: învrâsta] 1 Realizare a unei țesături sau a unei cusături cu dungi de diferite culori. 2 (Pex) Alternare (1). 3 (Ccr) Straturi care alternează.

ÎNVÂRSTÁ, învârstez, vb. I. Tranz. (Pop.) A face dungi de culori diferite pe o țesătură sau cusătură; p. ext. a îmbina între ele lucruri de diferite culori. [Var.: învrâstá vb. I] – Din învârstat (derivat regresiv).

ÎNVÂRSTÁRE, învârstări, s. f. (Pop.) Acțiunea de a învârsta și rezultatul ei. [Var.: învrâstáre s. f.] – V. învârsta.

ÎNVRÂSTÁ vb. I v. învârsta.

ÎNVRÂSTÁ vb. I v. învârsta.

învârstare sf vz învrâstare

învrâsta vt [At: M. COSTIN, ap. LET. I, 265/4 / V: ~vârs~ / Pzi: ~tez, învrâst / E: în- + vrâsta] 1 A face dungi de culori diferite pe o țesătură sau pe o cusătură. 2 (Pex) A îmbina între ele lucruri de diferite culori. 3 (Pex) A alterna (4).

ÎNVÂRSTÁ, învârstez, vb. I. Tranz. A face dungi de culori diferite pe o țesătură sau cusătură; p. ext. a îmbina între ele lucruri de diferite culori. [Var.: învrâstá vb. I] – Din învârstat (derivat regresiv).

ÎNVÂRSTÁRE, învârstări, s. f. Acțiunea de a învârsta și rezultatul ei. [Var.: învrâstáre s. f.] – V. învârsta.

ÎNVÎRSTÁ, învîrstez, vb. I. Tranz. A vărga o țesătură sau o cusătură cu dungi de altă culoare; p. ext. a îmbina între ele lucruri de diferite culori. A învîrsta o scoarță.Ciobanii le-or lua [florile] Și le-or învîrsta, Dalbe cu albastre, Verzi cu mohorîte. TEODORESCU, P. P. 75. ◊ Refl. Fig. Brăzdăturile plugurilor se învîrstau ca niște petece negre pe o uriașă velință gălbuie. SANDU-ALDEA, U. P. 7. – Variante: învrîstá (C. PETRESCU, R. DR. 25), vîrstá, vrîstá (I. IONESCU, P. 321) vb. I.

ÎNVÎRSTÁRE, învîrstări, s. f. Acțiunea de a (se) învîrsta și rezultatul ei. – Variantă: învrîstáre s. f.

A ÎNVÂRSTÁ ~éz tranz. A ornamenta cu dungi; a dunga; a vărga. /în + vârstă

învârstà v. 1. a înflora și vărga: a învârsta marame; 2. a lega în mănunchi: și flori culegea, cunune învârsta POP. [V. vârstă].

vîrstéz v. tr. (d. vîrstă, dungă, ca sîrb. vrstati, a alinia). Însemn pin dungĭ. – Și înv-. – În est vrîstez: lucrurile lumiĭ vîrstează toate și turbură (Cost. 1, 293).

arată toate definițiile

Intrare: învârsta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • învârsta
  • ‑nvârsta
  • învârstare
  • ‑nvârstare
  • învârstat
  • ‑nvârstat
  • învârstatu‑
  • ‑nvârstatu‑
  • învârstând
  • ‑nvârstând
  • învârstându‑
  • ‑nvârstându‑
singular plural
  • învârstea
  • ‑nvârstea
  • învârstați
  • ‑nvârstați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • învârstez
  • ‑nvârstez
(să)
  • învârstez
  • ‑nvârstez
  • învârstam
  • ‑nvârstam
  • învârstai
  • ‑nvârstai
  • învârstasem
  • ‑nvârstasem
a II-a (tu)
  • învârstezi
  • ‑nvârstezi
(să)
  • învârstezi
  • ‑nvârstezi
  • învârstai
  • ‑nvârstai
  • învârstași
  • ‑nvârstași
  • învârstaseși
  • ‑nvârstaseși
a III-a (el, ea)
  • învârstea
  • ‑nvârstea
(să)
  • învârsteze
  • ‑nvârsteze
  • învârsta
  • ‑nvârsta
  • învârstă
  • ‑nvârstă
  • învârstase
  • ‑nvârstase
plural I (noi)
  • învârstăm
  • ‑nvârstăm
(să)
  • învârstăm
  • ‑nvârstăm
  • învârstam
  • ‑nvârstam
  • învârstarăm
  • ‑nvârstarăm
  • învârstaserăm
  • ‑nvârstaserăm
  • învârstasem
  • ‑nvârstasem
a II-a (voi)
  • învârstați
  • ‑nvârstați
(să)
  • învârstați
  • ‑nvârstați
  • învârstați
  • ‑nvârstați
  • învârstarăți
  • ‑nvârstarăți
  • învârstaserăți
  • ‑nvârstaserăți
  • învârstaseți
  • ‑nvârstaseți
a III-a (ei, ele)
  • învârstea
  • ‑nvârstea
(să)
  • învârsteze
  • ‑nvârsteze
  • învârstau
  • ‑nvârstau
  • învârsta
  • ‑nvârsta
  • învârstaseră
  • ‑nvârstaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • învrâsta
  • ‑nvrâsta
  • învrâstare
  • ‑nvrâstare
  • învrâstat
  • ‑nvrâstat
  • învrâstatu‑
  • ‑nvrâstatu‑
  • învrâstând
  • ‑nvrâstând
  • învrâstându‑
  • ‑nvrâstându‑
singular plural
  • învrâstea
  • ‑nvrâstea
  • învrâstați
  • ‑nvrâstați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • învrâstez
  • ‑nvrâstez
(să)
  • învrâstez
  • ‑nvrâstez
  • învrâstam
  • ‑nvrâstam
  • învrâstai
  • ‑nvrâstai
  • învrâstasem
  • ‑nvrâstasem
a II-a (tu)
  • învrâstezi
  • ‑nvrâstezi
(să)
  • învrâstezi
  • ‑nvrâstezi
  • învrâstai
  • ‑nvrâstai
  • învrâstași
  • ‑nvrâstași
  • învrâstaseși
  • ‑nvrâstaseși
a III-a (el, ea)
  • învrâstea
  • ‑nvrâstea
(să)
  • învrâsteze
  • ‑nvrâsteze
  • învrâsta
  • ‑nvrâsta
  • învrâstă
  • ‑nvrâstă
  • învrâstase
  • ‑nvrâstase
plural I (noi)
  • învrâstăm
  • ‑nvrâstăm
(să)
  • învrâstăm
  • ‑nvrâstăm
  • învrâstam
  • ‑nvrâstam
  • învrâstarăm
  • ‑nvrâstarăm
  • învrâstaserăm
  • ‑nvrâstaserăm
  • învrâstasem
  • ‑nvrâstasem
a II-a (voi)
  • învrâstați
  • ‑nvrâstați
(să)
  • învrâstați
  • ‑nvrâstați
  • învrâstați
  • ‑nvrâstați
  • învrâstarăți
  • ‑nvrâstarăți
  • învrâstaserăți
  • ‑nvrâstaserăți
  • învrâstaseți
  • ‑nvrâstaseți
a III-a (ei, ele)
  • învrâstea
  • ‑nvrâstea
(să)
  • învrâsteze
  • ‑nvrâsteze
  • învrâstau
  • ‑nvrâstau
  • învrâsta
  • ‑nvrâsta
  • învrâstaseră
  • ‑nvrâstaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vrâsta
  • vrâstare
  • vrâstat
  • vrâstatu‑
  • vrâstând
  • vrâstându‑
singular plural
  • vrâstea
  • vrâstați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vrâstez
(să)
  • vrâstez
  • vrâstam
  • vrâstai
  • vrâstasem
a II-a (tu)
  • vrâstezi
(să)
  • vrâstezi
  • vrâstai
  • vrâstași
  • vrâstaseși
a III-a (el, ea)
  • vrâstea
(să)
  • vrâsteze
  • vrâsta
  • vrâstă
  • vrâstase
plural I (noi)
  • vrâstăm
(să)
  • vrâstăm
  • vrâstam
  • vrâstarăm
  • vrâstaserăm
  • vrâstasem
a II-a (voi)
  • vrâstați
(să)
  • vrâstați
  • vrâstați
  • vrâstarăți
  • vrâstaserăți
  • vrâstaseți
a III-a (ei, ele)
  • vrâstea
(să)
  • vrâsteze
  • vrâstau
  • vrâsta
  • vrâstaseră
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vârsta
  • vârstare
  • vârstat
  • vârstatu‑
  • vârstând
  • vârstându‑
singular plural
  • vârstea
  • vârstați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vârstez
(să)
  • vârstez
  • vârstam
  • vârstai
  • vârstasem
a II-a (tu)
  • vârstezi
(să)
  • vârstezi
  • vârstai
  • vârstași
  • vârstaseși
a III-a (el, ea)
  • vârstea
(să)
  • vârsteze
  • vârsta
  • vârstă
  • vârstase
plural I (noi)
  • vârstăm
(să)
  • vârstăm
  • vârstam
  • vârstarăm
  • vârstaserăm
  • vârstasem
a II-a (voi)
  • vârstați
(să)
  • vârstați
  • vârstați
  • vârstarăți
  • vârstaserăți
  • vârstaseți
a III-a (ei, ele)
  • vârstea
(să)
  • vârsteze
  • vârstau
  • vârsta
  • vârstaseră
Intrare: învârstare
învârstare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învârstare
  • ‑nvârstare
  • învârstarea
  • ‑nvârstarea
plural
  • învârstări
  • ‑nvârstări
  • învârstările
  • ‑nvârstările
genitiv-dativ singular
  • învârstări
  • ‑nvârstări
  • învârstării
  • ‑nvârstării
plural
  • învârstări
  • ‑nvârstări
  • învârstărilor
  • ‑nvârstărilor
vocativ singular
plural
învrâstare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învrâstare
  • ‑nvrâstare
  • învrâstarea
  • ‑nvrâstarea
plural
  • învrâstări
  • ‑nvrâstări
  • învrâstările
  • ‑nvrâstările
genitiv-dativ singular
  • învrâstări
  • ‑nvrâstări
  • învrâstării
  • ‑nvrâstării
plural
  • învrâstări
  • ‑nvrâstări
  • învrâstărilor
  • ‑nvrâstărilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

învârsta învârstare învârstat învrâsta învrâstare vârstat învrâstat vrâsta vârsta

  • 1. popular A face dungi de culori diferite pe o țesătură sau cusătură.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: dunga tărca vărga attach_file 3 exemple
    exemple
    • A învârsta o scoarță.
      surse: DLRLC
    • Ciobanii le-or lua [florile] Și le-or învîrsta, Dalbe cu albastre, Verzi cu mohorîte. TEODORESCU, P. P. 75.
      surse: DLRLC
    • reflexiv figurat Brăzdăturile plugurilor se învîrstau ca niște petece negre pe o uriașă velință gălbuie. SANDU-ALDEA, U. P. 7.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin extensiune A îmbina între ele lucruri de diferite culori.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

învârstare învrâstare

  • 1. popular Acțiunea de a învârsta și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

  • vezi învârsta
    surse: DEX '09 DEX '98