11 definiții pentru învârstare
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNVÂRSTARE, învârstări, s. f. (Pop.) Acțiunea de a învârsta și rezultatul ei. [Var.: învrâstare s. f.] – V. învârsta.
învârstare sf vz învrâstare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNVÂRSTARE, învârstări, s. f. Acțiunea de a învârsta și rezultatul ei. [Var.: învrâstare s. f.] – V. învârsta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNVRÂSTARE s. f. v. învârstare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNVRÂSTARE s. f. v. învârstare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
învrâstare sf [At: PAMFILE, I. C. 42 / V: ~vârs~ / Pl: ~tări / E: învrâsta] 1 Realizare a unei țesături sau a unei cusături cu dungi de diferite culori. 2 (Pex) Alternare (1). 3 (Ccr) Straturi care alternează.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNVÎRSTARE, învîrstări, s. f. Acțiunea de a (se) învîrsta și rezultatul ei. – Variantă: învrîstare s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNVRÎSTARE s. f. v. învîrstare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
învârstare (pop.) s. f., g.-d. art. învârstării; pl. învârstări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
învârstare (pop.) s. f., g.-d. art. învârstării; pl. învârstări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
învârstare s. f., g.-d. art. învârstării; pl. învârstări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
învrâstare s.f. (pop.) 1. îndungare, învărgare, împestrițare. 2. amestecare, alternare.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
învârstare, învârstărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a învârsta și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- învârsta DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.