opțiuni
  • info

2 intrări

16 definiții

din care

Explicative DEX

ÎNTRAURIT, -Ă, întrauriți, -te, adj. (Înv. și pop.) De aur; aurit. [Pr.: -tra-u-] – V. întrauri.

întraurit, ~ă a [At: (a. 1780) IORGA, S. D. XII, 293 / P: ~tra-u~ / Pl: ~iți, ~e / E: întrauri] (Îvp) 1 Aurit. 2 (Rar) De aurit.

ÎNTRAURIT, -Ă, întrauriți, -te, adj. (Rar) De aur; aurit. [Pr.: -tra-u-] – V. întrauri.

ÎNTRAURIT, -Ă, întrauriți, -te, adj. (Rar) De aur, aurit. Degetul îi rămase întraurit. RETEGANUL, P. V 17.

ÎNTRAURI, întrauresc, vb. IV. Tranz. (Înv. și pop.) A auri. [Pr.: -tra-u-] – Întru + auri.

ÎNTRAURI, întrauresc, vb. IV. Tranz. (Înv. și pop.) A auri. [Pr.: -tra-u-] – Întru + auri.

întrauri vt [At: LB / P: ~tra-u~ / Pzi: ~resc / E: întru- + auri] (Îvp) A auri.

ÎNTRAURI, întrauresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A acoperi cu un strat subțire de aur; a auri. (Fig.) Căpșorul blond întraurit de soare Se razemă pe mîna dalbă. IOSIF, P. 18.

aurésc v. tr. (d. aur). Poleĭesc cu aur. – Vechĭ și auréz. În Trans. și întrauresc (Șincaĭ) și înauresc.

întraurésc, V. auresc.

Ortografice DOOM

întrauri (a ~) (înv., pop.) (desp. în-tra-u-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întrauresc, 3 sg. întraurește, imperf. 1 întrauream; conj. prez. 1 sg. să întrauresc, 3 să întraurească

!întrauri (înv., pop.) (în-tra-u-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întrauresc, imperf. 3 sg. întraurea; conj. prez. 3 să întraurească

întrauri vb. (sil. -u-; mf. într-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întrauresc, imperf. 3 sg. întraurea; conj. prez. 3 sg. și pl. întraurească

Sinonime

ÎNTRAURIT adj. v. aurit.

întraurit adj. v. AURIT.

ÎNTRAURI vb. v. auri.

întrauri vb. v. AURI.

Intrare: întraurit
întraurit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • întraurit
  • ‑ntraurit
  • întrauritul
  • întrauritu‑
  • ‑ntrauritul
  • ‑ntrauritu‑
  • întraurită
  • ‑ntraurită
  • întraurita
  • ‑ntraurita
plural
  • întrauriți
  • ‑ntrauriți
  • întrauriții
  • ‑ntrauriții
  • întraurite
  • ‑ntraurite
  • întrauritele
  • ‑ntrauritele
genitiv-dativ singular
  • întraurit
  • ‑ntraurit
  • întrauritului
  • ‑ntrauritului
  • întraurite
  • ‑ntraurite
  • întrauritei
  • ‑ntrauritei
plural
  • întrauriți
  • ‑ntrauriți
  • întrauriților
  • ‑ntrauriților
  • întraurite
  • ‑ntraurite
  • întrauritelor
  • ‑ntrauritelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: întrauri
  • silabație: în-tra-u-ri info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • întrauri
  • ‑ntrauri
  • întraurire
  • ‑ntraurire
  • întraurit
  • ‑ntraurit
  • întrauritu‑
  • ‑ntrauritu‑
  • întraurind
  • ‑ntraurind
  • întraurindu‑
  • ‑ntraurindu‑
 singular plural
  • întraurește
  • ‑ntraurește
  • întrauriți
  • ‑ntrauriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • întrauresc
  • ‑ntrauresc
 (să)
  • întrauresc
  • ‑ntrauresc
  • întrauream
  • ‑ntrauream
  • întraurii
  • ‑ntraurii
  • întraurisem
  • ‑ntraurisem
a II-a (tu)
  • întraurești
  • ‑ntraurești
 (să)
  • întraurești
  • ‑ntraurești
  • întraureai
  • ‑ntraureai
  • întrauriși
  • ‑ntrauriși
  • întrauriseși
  • ‑ntrauriseși
a III-a (el, ea)
  • întraurește
  • ‑ntraurește
 (să)
  • întraurească
  • ‑ntraurească
  • întraurea
  • ‑ntraurea
  • întrauri
  • ‑ntrauri
  • întraurise
  • ‑ntraurise
plural I (noi)
  • întraurim
  • ‑ntraurim
 (să)
  • întraurim
  • ‑ntraurim
  • întrauream
  • ‑ntrauream
  • întraurirăm
  • ‑ntraurirăm
  • întrauriserăm
  • ‑ntrauriserăm
  • întraurisem
  • ‑ntraurisem
a II-a (voi)
  • întrauriți
  • ‑ntrauriți
 (să)
  • întrauriți
  • ‑ntrauriți
  • întraureați
  • ‑ntraureați
  • întraurirăți
  • ‑ntraurirăți
  • întrauriserăți
  • ‑ntrauriserăți
  • întrauriseți
  • ‑ntrauriseți
a III-a (ei, ele)
  • întrauresc
  • ‑ntrauresc
 (să)
  • întraurească
  • ‑ntraurească
  • întraureau
  • ‑ntraureau
  • întrauriră
  • ‑ntrauriră
  • întrauriseră
  • ‑ntrauriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

întraurit, întraurităadjectiv

  • 1. învechit popular De aur. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: aurit
    • format_quote Degetul îi rămase întraurit. RETEGANUL, P. V 17. DLRLC
etimologie:
  • vezi întrauri DEX '09 DEX '98

întrauri, întraurescverb

  • 1. învechit popular A acoperi cu un strat subțire de aur. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: auri
    • format_quote Căpșorul blond întraurit de soare Se razemă pe mîna dalbă. IOSIF, P. 18. DLRLC
etimologie:
  • Întru + auri DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.