10 definiții pentru întrauri

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNTRAURI, întrauresc, vb. IV. Tranz. (Înv. și pop.) A auri. [Pr.: -tra-u-] – Întru + auri.

ÎNTRAURI, întrauresc, vb. IV. Tranz. (Înv. și pop.) A auri. [Pr.: -tra-u-] – Întru + auri.

întrauri vt [At: LB / P: ~tra-u~ / Pzi: ~resc / E: întru- + auri] (Îvp) A auri.

ÎNTRAURI, întrauresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A acoperi cu un strat subțire de aur; a auri. (Fig.) Căpșorul blond întraurit de soare Se razemă pe mîna dalbă. IOSIF, P. 18.

aurésc v. tr. (d. aur). Poleĭesc cu aur. – Vechĭ și auréz. În Trans. și întrauresc (Șincaĭ) și înauresc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

întrauri (a ~) (înv., pop.) (desp. în-tra-u-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întrauresc, 3 sg. întraurește, imperf. 1 întrauream; conj. prez. 1 sg. să întrauresc, 3 să întraurească

!întrauri (înv., pop.) (în-tra-u-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întrauresc, imperf. 3 sg. întraurea; conj. prez. 3 întraurească

întrauri vb. (sil. -u-; mf. într-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întrauresc, imperf. 3 sg. întraurea; conj. prez. 3 sg. și pl. întraurească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: întrauri
  • silabație: în-tra-u-ri info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • întrauri
  • ‑ntrauri
  • întraurire
  • ‑ntraurire
  • întraurit
  • ‑ntraurit
  • întrauritu‑
  • ‑ntrauritu‑
  • întraurind
  • ‑ntraurind
  • întraurindu‑
  • ‑ntraurindu‑
singular plural
  • întraurește
  • ‑ntraurește
  • întrauriți
  • ‑ntrauriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • întrauresc
  • ‑ntrauresc
(să)
  • întrauresc
  • ‑ntrauresc
  • întrauream
  • ‑ntrauream
  • întraurii
  • ‑ntraurii
  • întraurisem
  • ‑ntraurisem
a II-a (tu)
  • întraurești
  • ‑ntraurești
(să)
  • întraurești
  • ‑ntraurești
  • întraureai
  • ‑ntraureai
  • întrauriși
  • ‑ntrauriși
  • întrauriseși
  • ‑ntrauriseși
a III-a (el, ea)
  • întraurește
  • ‑ntraurește
(să)
  • întraurească
  • ‑ntraurească
  • întraurea
  • ‑ntraurea
  • întrauri
  • ‑ntrauri
  • întraurise
  • ‑ntraurise
plural I (noi)
  • întraurim
  • ‑ntraurim
(să)
  • întraurim
  • ‑ntraurim
  • întrauream
  • ‑ntrauream
  • întraurirăm
  • ‑ntraurirăm
  • întrauriserăm
  • ‑ntrauriserăm
  • întraurisem
  • ‑ntraurisem
a II-a (voi)
  • întrauriți
  • ‑ntrauriți
(să)
  • întrauriți
  • ‑ntrauriți
  • întraureați
  • ‑ntraureați
  • întraurirăți
  • ‑ntraurirăți
  • întrauriserăți
  • ‑ntrauriserăți
  • întrauriseți
  • ‑ntrauriseți
a III-a (ei, ele)
  • întrauresc
  • ‑ntrauresc
(să)
  • întraurească
  • ‑ntraurească
  • întraureau
  • ‑ntraureau
  • întrauri
  • ‑ntrauri
  • întrauriseră
  • ‑ntrauriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

întrauri, întraurescverb

  • 1. învechit popular A acoperi cu un strat subțire de aur. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: auri
    • format_quote Căpșorul blond întraurit de soare Se razemă pe mîna dalbă. IOSIF, P. 18. DLRLC
etimologie:
  • Întru + auri DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.