4 intrări

30 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNNOPTÁT1 s. n. 1. Înnoptare. 2. Rămânere undeva peste noapte. – V. înnopta.

ÎNNOPTÁT1 s. n. 1. Înnoptare. 2. Rămânere undeva peste noapte. – V. înnopta.

ÎNNOPTÁT2, -Ă, înnoptați, -te, adj. Peste care s-a lăsat noaptea; fig. întunecat, posomorât. – V. înnopta.

ÎNNOPTÁT2, -Ă, înnoptați, -te, adj. Peste care s-a lăsat noaptea; fig. întunecat, posomorât. – V. înnopta.

înnoptat2, ~ă a [At: PANN, E. I, 38/13 / S și: îno~ / Pl: ~ați, ~e / E: înnopta] 1 Târziu. 2 Peste care s-a lăsat noaptea. 3 (Fig) Posomorât. 4 (Îlav) Pe ~ (sau ~e) La căderea nopții.

înnoptat1 sn [At: CHIRIȚESCU, ap. CONV. LIT. XLV, 373 / S și: îno~ / Pl: ~uri / E: înnopta] 1-2 Înnoptare (1-2). 3 (Reg) Cufundare.

ÎNNOPTÁT3, -Ă, înnoptați, -te, adj. Cuprins, învăluit de întunericul nopții. În poiana înnoptată Para focului se gată Cu poveștile o dată. DEȘLIU, M. 60. ♦ Fig. Întunecat, posomorît, închis. Mare și nenchipuită E credința, ce-ntr-un suflet înnoptat și trist încape! VLAHUȚĂ, P. 62.

ÎNNOPTÁT1 adv. (Rar) În puterea nopții, noaptea. Ce cătați așa înnoptat pe la casele creștinilor? ODOBESCU, S. I 68.

ÎNNOPTÁT2 s. n. 1. Înnoptare, întunecare. Și-i apucă înnoptatul taman în satul cizmarului. ȘEZ. IX 66. ◊ Expr. Pe înnoptat sau pe înnoptate = la căderea nopții, cînd se întunecă. În Răchițele am ajuns pe înnoptate și pînă seara am scăpat de porumb. PREDA, Î. 92. Se întorceau tot pe înnoptate. PAS, Z. I 141. Mult... te-am așteptat, Aseară pe înnoptat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 144. 2. Rămînere peste noapte, mînere. – Formă gramaticală: (în expr.) înnoptate.

ÎNNOPTÁT n. v. A ÎNNOPTA și A SE ÎNNOPTA. ◊ Pe ~(e) când se lasă noaptea. /v. a (se) înopta

înnoptat a. fig. întunecat: suflet înnoptat și trist. ║ adv. târziu noaptea.

ÎNNOPTÁ, înnoptez, vb. I. 1. Intranz. și refl. impers. A se face noapte, a se întuneca. ◊ Loc. adv. Pe înnoptate (sau înnoptat) = la căderea nopții. 2. Intranz. A fi surprins de noapte; a petrece noaptea undeva. – În + noapte.

înnopta [At: PRAV. 105 / S și: îno~ / Pzi: ~tez; 3 ~tează, (Trs; rar) ~oaptă / E: în- + noapte] 1-2 vir A (se) face noapte. 3 vr (Rar) A începe să se întunece. 4 vi A petrece noaptea undeva. 5-6 vtr (Reg) A (se) cufunda.

ÎNNOPTÁ, înnoptez, vb. I. 1. Intranz. și refl. impers. A se face noapte, a se întuneca. ◊ Loc. adv. Pe înnoptat (sau înnoptate) = la căderea nopții. 2. Intranz. A fi surprins de noapte; a petrece noaptea undeva. – În + noapte.

ÎNNOPTÁ, înnoptez, vb. I. 1. Intranz. și refl. impers. A se face noapte, a se întuneca. Muncitorii s-au culcat. Liniștea-i acum deplină Și-a-nnoptat. COȘBUC, P. I 48. Și merge el și merge, pînă ce înnoptează bine. CREANGĂ, P. 198. Îndată ce-nnopta, Amîndoi i s-arăta Și-i zicea: măria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai rărește. NEGRUZZI, S. I 188. ◊ Fig. (Personal) Cu puterea, cu scandalul, cînd cei mari se îngrădesc Al lor cuget înnoptează, creierii le putrezesc. BELDICEANU, P. 121. 2. Intranz. (Despre persoane) A fi surprins de noapte; a petrece noaptea undeva, a rămîne peste noapte. V. mînea. Pornind de-aici mai departe spre casă, au înnoptat pe drum. SBIERA, P. 197. Vai de mine, moș Nichifor, avem să înnoptăm în pădure! CREANGĂ, P. 124. Tot mergînd pe la vînat Într-o seară s-a-ntîmplat Pe la noi d-a înnoptat. TEODORESCU, P. P. 116. – Variantă: (regional) noptá (ȚICHINDEAL, F. 128) vb. I.

A SE ÎNNOPTÁ pers. 3 se ~eáză intranz. A se face noapte; a cădea noaptea. /în + noapte

A ÎNNOPTÁ ~éz intranz. (despre persoane) 1) A se reține sau a rămâne până la căderea nopții; a fi prins de noapte. 2) A rămâne peste noapte; a petrece noaptea. /în + noapte

înnoptà v. 1. a se face noapte: abia înnoptase; 2. a rămânea peste noapte: au înnoptat într’un sat; 3. a apuca noaptea pe drum.

înoptéz v. tr. (d. noapte). Ajung cînd se înoptează: mergînd pe jos de la Galațĭ la Tecucĭ, am înoptat pe la Piscu. V. refl. impers. Se face noapte, se înserează, se întunecă. Pe înoptate, cînd se face noapte. – Și înnoptez. V. înserez, mînec.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

înnoptát s. n. (pl. înnoptáte în loc. pe ~)

arată toate definițiile

Intrare: înnoptat (adj.)
înnoptat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înnoptat
  • ‑nnoptat
  • înnoptatul
  • înnoptatu‑
  • ‑nnoptatul
  • ‑nnoptatu‑
  • înnopta
  • ‑nnopta
  • înnoptata
  • ‑nnoptata
plural
  • înnoptați
  • ‑nnoptați
  • înnoptații
  • ‑nnoptații
  • înnoptate
  • ‑nnoptate
  • înnoptatele
  • ‑nnoptatele
genitiv-dativ singular
  • înnoptat
  • ‑nnoptat
  • înnoptatului
  • ‑nnoptatului
  • înnoptate
  • ‑nnoptate
  • înnoptatei
  • ‑nnoptatei
plural
  • înnoptați
  • ‑nnoptați
  • înnoptaților
  • ‑nnoptaților
  • înnoptate
  • ‑nnoptate
  • înnoptatelor
  • ‑nnoptatelor
vocativ singular
plural
Intrare: înnoptat (adv.)
înnoptat3 (adv.) adverb
adverb (I8)
  • înnoptat
  • ‑nnoptat
Intrare: înnoptat (s.n.)
înnoptat2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: MDA2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înnoptat
  • ‑nnoptat
  • înnoptatul
  • înnoptatu‑
  • ‑nnoptatul
  • ‑nnoptatu‑
plural
  • înnoptaturi
  • ‑nnoptaturi
  • înnoptaturile
  • ‑nnoptaturile
genitiv-dativ singular
  • înnoptat
  • ‑nnoptat
  • înnoptatului
  • ‑nnoptatului
plural
  • înnoptaturi
  • ‑nnoptaturi
  • înnoptaturilor
  • ‑nnoptaturilor
vocativ singular
plural
Intrare: înnopta
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înnopta
  • ‑nnopta
  • înnoptare
  • ‑nnoptare
  • înnoptat
  • ‑nnoptat
  • înnoptatu‑
  • ‑nnoptatu‑
  • înnoptând
  • ‑nnoptând
  • înnoptându‑
  • ‑nnoptându‑
singular plural
  • înnoptea
  • ‑nnoptea
  • înnoptați
  • ‑nnoptați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înnoptez
  • ‑nnoptez
(să)
  • înnoptez
  • ‑nnoptez
  • înnoptam
  • ‑nnoptam
  • înnoptai
  • ‑nnoptai
  • înnoptasem
  • ‑nnoptasem
a II-a (tu)
  • înnoptezi
  • ‑nnoptezi
(să)
  • înnoptezi
  • ‑nnoptezi
  • înnoptai
  • ‑nnoptai
  • înnoptași
  • ‑nnoptași
  • înnoptaseși
  • ‑nnoptaseși
a III-a (el, ea)
  • înnoptea
  • ‑nnoptea
(să)
  • înnopteze
  • ‑nnopteze
  • înnopta
  • ‑nnopta
  • înnoptă
  • ‑nnoptă
  • înnoptase
  • ‑nnoptase
plural I (noi)
  • înnoptăm
  • ‑nnoptăm
(să)
  • înnoptăm
  • ‑nnoptăm
  • înnoptam
  • ‑nnoptam
  • înnoptarăm
  • ‑nnoptarăm
  • înnoptaserăm
  • ‑nnoptaserăm
  • înnoptasem
  • ‑nnoptasem
a II-a (voi)
  • înnoptați
  • ‑nnoptați
(să)
  • înnoptați
  • ‑nnoptați
  • înnoptați
  • ‑nnoptați
  • înnoptarăți
  • ‑nnoptarăți
  • înnoptaserăți
  • ‑nnoptaserăți
  • înnoptaseți
  • ‑nnoptaseți
a III-a (ei, ele)
  • înnoptea
  • ‑nnoptea
(să)
  • înnopteze
  • ‑nnopteze
  • înnoptau
  • ‑nnoptau
  • înnopta
  • ‑nnopta
  • înnoptaseră
  • ‑nnoptaseră
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • nopta
  • noptare
  • noptat
  • noptatu‑
  • noptând
  • noptându‑
singular plural
  • noptea
  • noptați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • noptez
(să)
  • noptez
  • noptam
  • noptai
  • noptasem
a II-a (tu)
  • noptezi
(să)
  • noptezi
  • noptai
  • noptași
  • noptaseși
a III-a (el, ea)
  • noptea
(să)
  • nopteze
  • nopta
  • noptă
  • noptase
plural I (noi)
  • noptăm
(să)
  • noptăm
  • noptam
  • noptarăm
  • noptaserăm
  • noptasem
a II-a (voi)
  • noptați
(să)
  • noptați
  • noptați
  • noptarăți
  • noptaserăți
  • noptaseți
a III-a (ei, ele)
  • noptea
(să)
  • nopteze
  • noptau
  • nopta
  • noptaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

înnoptat (adj.)

  • 1. Peste care s-a lăsat noaptea.
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • În poiana înnoptată Para focului se gată Cu poveștile o dată. DEȘLIU, M. 60.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi înnopta
    surse: DEX '09 DEX '98

înnoptat (adv.)

  • 1. rar În puterea nopții, noaptea.
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Ce cătați așa înnoptat pe la casele creștinilor? ODOBESCU, S. I 68.
      surse: DLRLC

etimologie:

înnoptat (s.n.)

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Și-i apucă înnoptatul taman în satul cizmarului. ȘEZ. IX 66.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Pe înnoptat sau pe înnoptate = la căderea nopții, cînd se întunecă.
      surse: DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • În Răchițele am ajuns pe înnoptate și pînă seara am scăpat de porumb. PREDA, Î. 92.
        surse: DLRLC
      • Se întorceau tot pe înnoptate. PAS, Z. I 141.
        surse: DLRLC
      • Mult... te-am așteptat, Aseară pe înnoptat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 144.
        surse: DLRLC
  • 2. Rămânere undeva peste noapte.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mânere
  • comentariu expresie Formă gramaticală: înnoptate.
    surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi înnopta
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

înnopta înnoptare nopta

  • 1. intranzitiv reflexiv impersonal A se face noapte, a se întuneca.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: întuneca 4 exemple
    exemple
    • Muncitorii s-au culcat. Liniștea-i acum deplină Și-a-nnoptat. COȘBUC, P. I 48.
      surse: DLRLC
    • Și merge el și merge, pînă ce înnoptează bine. CREANGĂ, P. 198.
      surse: DLRLC
    • Îndată ce-nnopta, Amîndoi i s-arăta Și-i zicea: măria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai rărește. NEGRUZZI, S. I 188.
      surse: DLRLC
    • figurat personal Cu puterea, cu scandalul, cînd cei mari se îngrădesc Al lor cuget înnoptează, creierii le putrezesc. BELDICEANU, P. 121.
      surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv A fi surprins de noapte; a petrece noaptea undeva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Pornind de-aici mai departe spre casă, au înnoptat pe drum. SBIERA, P. 197.
      surse: DLRLC
    • Vai de mine, moș Nichifor, avem să înnoptăm în pădure! CREANGĂ, P. 124.
      surse: DLRLC
    • Tot mergînd pe la vînat Într-o seară s-a-ntîmplat Pe la noi d-a înnoptat. TEODORESCU, P. P. 116.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • În + noapte
    surse: DEX '09 DEX '98