2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNGLODÁT, -Ă, înglodați, -te, adj. Plin de noroi, înnămolit. – V. îngloda.

ÎNGLODÁT, -Ă, înglodați, -te, adj. Plin de noroi, înnămolit. – V. îngloda.

înglodat, ~ă a [At: ALECSANDRI, T. 1411 /Pl: ~ați, ~e / E: îngloda] 1 Înfundat în noroi, fără a mai putea ieși. 2 (Pex) Plin de noroi Si: înnămolit. 3 (Fig) Copleșit de datorii, de greutăți, de necazuri.

ÎNGLODÁT, -Ă, înglodați, -te, adj. Intrat în noroi (fără a mai putea ieși), împotmolit, înnămolit. Se auzeau îndemnurile bouarilor, pocnetele harapnicelor și opintirile robilor la roțile înglodate. SADOVEANU, F. J. 762.

ÎNGLODÁ, înglodez, vb. I. Refl. A se înfunda în noroi (fără a mai putea ieși); a se înnămoli, a se împotmoli. ♦ Fig. A face multe datorii. [Var.: (înv.) înglodí vb. IV] – În + glod.

ÎNGLODÁ, înglodez, vb. I. Refl. A se înfunda în noroi (fără a mai putea ieși); a se înnămoli, a se împotmoli. ♦ Fig. A face multe datorii. [Var.: (înv.) înglodí vb. IV] – În + glod.

ÎNGLODÍ vb. IV v. îngloda.

îngloda [At: NECULCE, ap. LET. II, 288/18 / Pzi: ~dez, (înv) înglod / E: în + glod] 1-2 vtr (Reg) A (se) înfunda în noroi, fără a mai putea ieși Si: a (se) înnămoli, a (se) împotmoli. 3 vr (Fig; îe) A se ~ în datorii A face multe datorii, fără a le mai putea plăti.

ÎNGLODÁ, înglodez, vb. I. Refl. A se cufunda în noroi (fără a mai putea ieși); a se împotmoli, a se înnămoli. Cîți venea... să sară, toți pica într-acel glod și se îngloda. SBIERA, P. 41. Și se răstoarnă carul și rău se-nglodează bătrînul. EMINESCU, O. IV 198. Un loc... plin de mlaștine colo de vale.Unde mi se înglodaseră roțile? – Așa. NEGRUZZI, S. I 184. ♦ Fig. (De obicei determinat prin «în datorii») A se băga în datorii care nu mai pot fi plătite; a-și face foarte multe datorii. De ani de zile muncim vara întreagă pe lanurile boierești... și pe an ce trece ne găsim tot mai înglodați în datorii. MIRONESCU, S. A. 27. În cîțiva ani nu s-a făcut nemic, ne-am înglodat la curte pe niște popușoi stricați. CONTEMPORANUL, VII 506. ◊ Tranz. fact. M-ai înglodat în datorii pîn-în urechi. ALECSANDRI, T. 1016. – Variantă: (învechit) înglodí (KOGĂLNICEANU, S. 213) vb. IV.

A SE ÎNGLODÁ mă ~éz intranz. pop. 1) (despre vehicule, oameni etc.) A intra adânc în glod (fără a putea înainta); a se înnămoli; a se înfunda. 2) fig. A nu putea ieși dintr-o dificultate; a se încurca (rău); a se împotmoli. /în + glod

A ÎNGLODÁ ~éz tranz. înv. A face să se înglodeze. /în + glod

înglodà v. 1. a intra în glod; 2. fig. a înfundă: a se îngloda în datorii.

înglodéz v. tr. (d. glog). Est. Afund în glod: am înglodat caru. V. refl. Mă afund, intru în glod: m’am înglodat pe acest drum răŭ. Fig. A te îngloda în datoriĭ, a intra în marĭ datoriĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

înglodá (a ~) vb., ind. prez. 3 înglodeáză

înglodá vb., ind. prez. 1 sg. înglodéz, 3 sg. și pl. înglodeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNGLODAT adj. împotmolit, înnămolit, nămolit, (rar) înnoroit. (Car ~.)

ÎNGLODA vb. a se împotmoli, a se înnămoli, a se nămoli, a se noroi, (rar) a se înnoroi, (pop.) a se potmoli, (reg.) a se întina. (Căruța s-a ~ în drum.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

înglodát, -ă, înglodați, -te, adj. – Înfundat în noroi (sau în datorii). – Din îngloda (MDA).

arată toate definițiile

Intrare: înglodat
înglodat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înglodat
  • ‑nglodat
  • înglodatul
  • înglodatu‑
  • ‑nglodatul
  • ‑nglodatu‑
  • îngloda
  • ‑ngloda
  • înglodata
  • ‑nglodata
plural
  • înglodați
  • ‑nglodați
  • înglodații
  • ‑nglodații
  • înglodate
  • ‑nglodate
  • înglodatele
  • ‑nglodatele
genitiv-dativ singular
  • înglodat
  • ‑nglodat
  • înglodatului
  • ‑nglodatului
  • înglodate
  • ‑nglodate
  • înglodatei
  • ‑nglodatei
plural
  • înglodați
  • ‑nglodați
  • înglodaților
  • ‑nglodaților
  • înglodate
  • ‑nglodate
  • înglodatelor
  • ‑nglodatelor
vocativ singular
plural
Intrare: îngloda
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îngloda
  • ‑ngloda
  • înglodare
  • ‑nglodare
  • înglodat
  • ‑nglodat
  • înglodatu‑
  • ‑nglodatu‑
  • înglodând
  • ‑nglodând
  • înglodându‑
  • ‑nglodându‑
singular plural
  • înglodea
  • ‑nglodea
  • înglodați
  • ‑nglodați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înglodez
  • ‑nglodez
(să)
  • înglodez
  • ‑nglodez
  • înglodam
  • ‑nglodam
  • înglodai
  • ‑nglodai
  • înglodasem
  • ‑nglodasem
a II-a (tu)
  • înglodezi
  • ‑nglodezi
(să)
  • înglodezi
  • ‑nglodezi
  • înglodai
  • ‑nglodai
  • înglodași
  • ‑nglodași
  • înglodaseși
  • ‑nglodaseși
a III-a (el, ea)
  • înglodea
  • ‑nglodea
(să)
  • înglodeze
  • ‑nglodeze
  • îngloda
  • ‑ngloda
  • înglodă
  • ‑nglodă
  • înglodase
  • ‑nglodase
plural I (noi)
  • înglodăm
  • ‑nglodăm
(să)
  • înglodăm
  • ‑nglodăm
  • înglodam
  • ‑nglodam
  • înglodarăm
  • ‑nglodarăm
  • înglodaserăm
  • ‑nglodaserăm
  • înglodasem
  • ‑nglodasem
a II-a (voi)
  • înglodați
  • ‑nglodați
(să)
  • înglodați
  • ‑nglodați
  • înglodați
  • ‑nglodați
  • înglodarăți
  • ‑nglodarăți
  • înglodaserăți
  • ‑nglodaserăți
  • înglodaseți
  • ‑nglodaseți
a III-a (ei, ele)
  • înglodea
  • ‑nglodea
(să)
  • înglodeze
  • ‑nglodeze
  • înglodau
  • ‑nglodau
  • îngloda
  • ‑ngloda
  • înglodaseră
  • ‑nglodaseră
verb (VT401)
Tranzitiv cf. glodi.
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înglodi
  • ‑nglodi
  • înglodire
  • ‑nglodire
  • înglodit
  • ‑nglodit
  • îngloditu‑
  • ‑ngloditu‑
  • înglodind
  • ‑nglodind
  • înglodindu‑
  • ‑nglodindu‑
singular plural
  • înglodește
  • ‑nglodește
  • înglodiți
  • ‑nglodiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înglodesc
  • ‑nglodesc
(să)
  • înglodesc
  • ‑nglodesc
  • înglodeam
  • ‑nglodeam
  • înglodii
  • ‑nglodii
  • înglodisem
  • ‑nglodisem
a II-a (tu)
  • înglodești
  • ‑nglodești
(să)
  • înglodești
  • ‑nglodești
  • înglodeai
  • ‑nglodeai
  • înglodiși
  • ‑nglodiși
  • înglodiseși
  • ‑nglodiseși
a III-a (el, ea)
  • înglodește
  • ‑nglodește
(să)
  • înglodească
  • ‑nglodească
  • înglodea
  • ‑nglodea
  • înglodi
  • ‑nglodi
  • înglodise
  • ‑nglodise
plural I (noi)
  • înglodim
  • ‑nglodim
(să)
  • înglodim
  • ‑nglodim
  • înglodeam
  • ‑nglodeam
  • înglodirăm
  • ‑nglodirăm
  • înglodiserăm
  • ‑nglodiserăm
  • înglodisem
  • ‑nglodisem
a II-a (voi)
  • înglodiți
  • ‑nglodiți
(să)
  • înglodiți
  • ‑nglodiți
  • înglodeați
  • ‑nglodeați
  • înglodirăți
  • ‑nglodirăți
  • înglodiserăți
  • ‑nglodiserăți
  • înglodiseți
  • ‑nglodiseți
a III-a (ei, ele)
  • înglodesc
  • ‑nglodesc
(să)
  • înglodească
  • ‑nglodească
  • înglodeau
  • ‑nglodeau
  • înglodi
  • ‑nglodi
  • înglodiseră
  • ‑nglodiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

înglodat

etimologie:

  • vezi îngloda
    surse: DEX '09 DEX '98

îngloda înglodare înglodi

  • 1. A se înfunda în noroi (fără a mai putea ieși); a se înnămoli, a se împotmoli.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: împotmoli înnămoli attach_file 3 exemple
    exemple
    • Cîți venea... să sară, toți pica într-acel glod și se îngloda. SBIERA, P. 41.
      surse: DLRLC
    • Și se răstoarnă carul și rău se-nglodează bătrînul. EMINESCU, O. IV 198.
      surse: DLRLC
    • Un loc... plin de mlaștine colo de vale. – Unde mi se înglodaseră roțile? – Așa. NEGRUZZI, S. I 184.
      surse: DLRLC
    • 1.1. figurat A face multe datorii.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • De ani de zile muncim vara întreagă pe lanurile boierești... și pe an ce trece ne găsim tot mai înglodați în datorii. MIRONESCU, S. A. 27.
        surse: DLRLC
      • În cîțiva ani nu s-a făcut nemic, ne-am înglodat la curte pe niște popușoi stricați. CONTEMPORANUL, VII 506.
        surse: DLRLC
      • tranzitiv factitiv M-ai înglodat în datorii pîn-în urechi. ALECSANDRI, T. 1016.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • În + glod
    surse: DEX '09 DEX '98