2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNGHIOLDEÁLĂ s. f. v. înghionteală.

ÎNGHIOLDEÁLĂ s. f. v. înghionteală.

înghioldea sf vz înghionteală

ÎNGHIOLDEÁLĂ, înghioldeli, s. f. Înghioldire.

ÎNGHIONTEÁLĂ, înghionteli, s. f. Înghiontire. [Var.: înghioldeálă s. f.] – Înghionti + suf. -eală.

ÎNGHIONTEÁLĂ, înghionteli, s. f. Înghiontire. [Var.: înghioldeálă s. f.] – Înghionti + suf. -eală.

înghiontea sf [At: DA ms / V: ~olde~ / Pl: ~eli / E: înghionti + -eală] Înghiontire.

ÎNGHIONTEÁLĂ, înghionteli, s. f. Înghiontire.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!înghioldeálă (pop.) s. f., g.-d. art. înghioldélii; pl. înghioldéli


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNGHIOLDEÁLĂ s. v. ghiontire, îmboldire, îmbrânceală, îmbrâncire, îmbrâncitură, împingere, înghionteală, înghiontire.

înghioldea s. v. GHIONTIRE. ÎMBOLDIRE. ÎMBRÎNCEALĂ. ÎMBRÎNCIRE. ÎMBRÎNCITURĂ. ÎMPINGERE. ÎNGHIONTEALĂ. ÎNGHIONTIRE.

ÎNGHIONTEÁLĂ s. v. îmbrâncire.

ÎNGHIONTEA s. ghiontire, îmboldire, îmbrînceală, îmbrîncire, îmbrîncitură, împingere, înghiontire, (reg.) înghioldeală, înghioldire.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

înghioldeálă s.f. (reg.) lovitură puternică dată altuia cu ghioldul (pumnul) pieziș.

Intrare: înghioldeală
înghioldeală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înghioldea
  • ‑nghioldea
  • înghioldeala
  • ‑nghioldeala
plural
  • înghioldeli
  • ‑nghioldeli
  • înghioldelile
  • ‑nghioldelile
genitiv-dativ singular
  • înghioldeli
  • ‑nghioldeli
  • înghioldelii
  • ‑nghioldelii
plural
  • înghioldeli
  • ‑nghioldeli
  • înghioldelilor
  • ‑nghioldelilor
vocativ singular
plural
Intrare: înghionteală
înghionteală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înghiontea
  • ‑nghiontea
  • înghionteala
  • ‑nghionteala
plural
  • înghionteli
  • ‑nghionteli
  • înghiontelile
  • ‑nghiontelile
genitiv-dativ singular
  • înghionteli
  • ‑nghionteli
  • înghiontelii
  • ‑nghiontelii
plural
  • înghionteli
  • ‑nghionteli
  • înghiontelilor
  • ‑nghiontelilor
vocativ singular
plural
înghioldeală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înghioldea
  • ‑nghioldea
  • înghioldeala
  • ‑nghioldeala
plural
  • înghioldeli
  • ‑nghioldeli
  • înghioldelile
  • ‑nghioldelile
genitiv-dativ singular
  • înghioldeli
  • ‑nghioldeli
  • înghioldelii
  • ‑nghioldelii
plural
  • înghioldeli
  • ‑nghioldeli
  • înghioldelilor
  • ‑nghioldelilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)