opțiuni
  • info
7 definiții pentru încruntătură

Explicative DEX

ÎNCRUNTĂTURĂ, încruntături, s. f. 1. Faptul de a (se) încrunta; înfățișare încruntată (1); cută pe frunte, între sprâncene. 2. (Înv.) Urmă, pată de sânge. – Încrunta + suf. -ătură.

ÎNCRUNTĂTURĂ, încruntături, s. f. 1. Faptul de a (se) încrunta; înfățișare încruntată (1); cută pe frunte, între sprâncene. 2. (Înv.) Urmă, pată de sânge. – Încrunta + suf. -ătură.

încruntătură sf [At: SBIERA, P. 204/31 / Pl: ~ri / E: încruntat + ~(ă)tură] 1 (Înv) Pată de sânge. 2 (Înv) Înfățișare încruntată. 3 (Pop) Paralizie a mușchilor ochiului, care are drept urmare încruntarea permanentă a sprâncenelor. 4 (Ccr) Cută verticală pe frunte, între sprâncene.

ÎNCRUNTĂTURĂ, încruntături, s. f. 1. Faptul de a (se) încrunta; înfățișare încruntată, cută pe frunte între sprîncene. Mecanicul îl privi cu o încruntătură. CAMILAR, N. II 106. 2. (Învechit și popular) Urmă, pată de sînge. Îi prinde și-i mănîncă și pe aceștia, încît n-au lăsat nimică, afară de niște încruntături pe vatră și pe cuptori. SBIERA, P. 204.

ÎNCRUNTĂTURĂ ~i f. 1) Cută (pe frunte sau între sprâncene) apărută ca semn de nemulțumire sau de încordare. 2) Expresie încruntată a feței. /a (se) încrunta + suf. ~ătură

Ortografice DOOM

încruntătură s. f., g.-d. art. încruntăturii; pl. încruntături

încruntătură s. f., g.-d. art. încruntăturii; pl. încruntături

încruntătură s. f., g.-d. art. încruntăturii; pl. încruntături

Intrare: încruntătură
încruntătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încruntătură
  • ‑ncruntătură
  • încruntătura
  • ‑ncruntătura
plural
  • încruntături
  • ‑ncruntături
  • încruntăturile
  • ‑ncruntăturile
genitiv-dativ singular
  • încruntături
  • ‑ncruntături
  • încruntăturii
  • ‑ncruntăturii
plural
  • încruntături
  • ‑ncruntături
  • încruntăturilor
  • ‑ncruntăturilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încruntătură, încruntăturisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a (se) încrunta; înfățișare încruntată (1.); cută pe frunte, între sprâncene. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mecanicul îl privi cu o încruntătură. CAMILAR, N. II 106. DLRLC
  • 2. învechit Urmă, pată de sânge. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Îi prinde și-i mănîncă și pe aceștia, încît n-au lăsat nimică, afară de niște încruntături pe vatră și pe cuptori. SBIERA, P. 204. DLRLC
etimologie:
  • Încrunta + -ătură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.