încruntătură sf [At: SBIERA, P. 204/31 / Pl: ~ri / E: încruntat + ~(ă)tură] 1 (Înv) Pată de sânge. 2 (Înv) Înfățișare încruntată. 3 (Pop) Paralizie a mușchilor ochiului, care are drept urmare încruntarea permanentă a sprâncenelor. 4 (Ccr) Cută verticală pe frunte, între sprâncene.