10 definiții pentru înainte-mergător înaintemergător

Articole pe această temă:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

înainte-mergător m. 1. predecesor; 2. supranumele sfântului Ioan Botezătorul.

înainte-mergător, -oáre adj. și s. Răŭ zis îld. înaintaș, premergător saŭ precursor (supranumele luĭ Ion Botezătoru).

ÎNAÍNTE adv. I. (Cu sens local) În față. ♦ În locul dintâi, în frunte. ♦ (Cu valoare de interjecție) Îndemn de a înainta. II. (Cu sens temporal) 1. Mai devreme, mai întâi. ◊ Expr. Mai înainte = a) mai demult; b) mai repede (decât altcineva sau altceva). De mai înainte = de mai demult. Cu... (mai) înainte sau (mai) înainte cu..., arată cât timp a trecut de la întâmplarea de care este vorba. Înainte vreme = odinioară. ◊ Compus: înainte-mergător s. m. = înaintaș (3), precursor; p. ext. om cu vederi înaintate. 2. Mai departe, în continuare. ◊ Expr. De azi (sau aici, acum etc.) înainte = de azi (sau aici, acum etc.) încolo. [Var.: naínte adv.] – Lat. in ab ante.

ÎNAÍNTE adv. I. (Cu sens local) În față. ♦ În locul dintâi, în frunte. ♦ (Cu valoare de interjecție) Îndemn de a înainta. II. (Cu sens temporal) 1. Mai devreme, mai întâi. ◊ Expr. Mai înainte = a) mai demult; b) mai repede (decât altcineva sau altceva). De mai înainte = de mai demult. Cu... (mai) înainte sau (mai) înainte cu..., arată cât timp a trecut de la întâmplarea de care este vorba. Înainte vreme = odinioară. ◊ Compus: înainte-mergător s. m. = înaintaș (3), precursor; p. ext. om cu vederi înaintate. 2. Mai departe, în continuare. ◊ Expr. De azi (sau aici, acum etc.) înainte = de azi (sau aici, acum etc.) încolo. [Var.: naínte adv.] – Lat. in ab ante.

ÎNAÍNTE adv. 1) În spațiul aflat în față; dinainte; anterior. A se duce ~.A-i ieși cuiva ~ a întâmpina pe cineva. A i-o lua cuiva ~ a întrece pe cineva. 2) Într-o perioadă de timp trecută; în trecut. Mai ~ vreme. 3) Mai întâi; la început. ◊ ~ de toate în primul rând. Mai ~ a) mai demult; b) mai repede decât altcineva; mai devreme; c) în primul rând; la început. ~-mergător a) premegător; înaintaș; precursor; b) persoană cu vederi progresiste. 4) În continuare; mai departe. De azi (sau de acum, de aici) ~.Zi-i (spune) ~! Continuă! 5) (cu valoare de interjecție) Strigăt exprimând îndemnul de a înainta. Ura! ~! /<lat. in ab ante


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

înaínte-mergătór s. m., pl. înaínte-mergătóri

înaínte-mergătór s. m., pl. înaínte-mergătóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNAINTE-MERGĂTÓR s. v. antecesor, înaintaș, precursor, predecesor, premergător.

înainte-mergător s. v. ANTECESOR. ÎNAINTAȘ. PRECURSOR. PREDECESOR. PREMERGĂTOR.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

înainte-mergător, (1) înainte-mergători s. m. 1. Antemergător. 2. (Sg., art.) Nume dat în Biblie sfântului Ioan Botezătorul. – Din înainte + mergător.

Intrare: înainte-mergător
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înainte-mergător
  • ‑nainte-mergător
  • înainte-mergătorul
  • ‑nainte-mergătorul
plural
  • înainte-mergători
  • ‑nainte-mergători
  • înainte-mergătorii
  • ‑nainte-mergătorii
genitiv-dativ singular
  • înainte-mergător
  • ‑nainte-mergător
  • înainte-mergătorului
  • ‑nainte-mergătorului
plural
  • înainte-mergători
  • ‑nainte-mergători
  • înainte-mergătorilor
  • ‑nainte-mergătorilor
vocativ singular
  • înainte-?
  • ‑nainte-?
plural
  • înainte-?
  • ‑nainte-?
înaintemergător substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înaintemergător
  • ‑naintemergător
  • înaintemergătorul
  • ‑naintemergătorul
plural
  • înaintemergători
  • ‑naintemergători
  • înaintemergătorii
  • ‑naintemergătorii
genitiv-dativ singular
  • înaintemergător
  • ‑naintemergător
  • înaintemergătorului
  • ‑naintemergătorului
plural
  • înaintemergători
  • ‑naintemergători
  • înaintemergătorilor
  • ‑naintemergătorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

înainte-mergător înaintemergător

etimologie: