3 intrări
17 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎMPEȚÍT s. n. (Pop.) Pețit. – V. împeți.
ÎMPEȚÍT, împețite, s. n. (Rar) Pețit. – V. împeți.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMPEȚÍT s. n. Pețit. În vremile mai vechi, cînd flăcăii se duceau la însurătoare – după împețit – pe lîngă părinți, mai luau cu ei și cîte un mehenghi bun de gură, rău de treabă și lăudăros, că să spuie glume și să fie în toate de partea flăcăului. ȘEZ. IV 230.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPEȚÍ, împețesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A peți. – Din [a merge, a se duce, a veni etc.] în pețit.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împeți vt [At: CADE / Pzi: ~țesc / E: în- + peți] (Pop) A peți.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPEȚÍ, împețesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A peți. – Din [a merge, a se duce, a veni etc.] în pețit.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMPEȚÍ, împețesc, vb. IV. Tranz. A peți. Cît despre fata lui Papură-Împărat, pune-ți pofta în cui. – Și pentru ce, mă rog?... – Pentru că mă duc s-o-mpețesc. ALECSANDRI, T. I 396.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
împețì v. a peți: am hotărât s’o împețesc pentru tine POP.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împețésc, V. pețesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
împețít (pop.) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
împețít s. n., pl. împețíte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
împețí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împețésc, imperf. 3 sg. împețeá; conj. prez. 3 să împețeáscă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
împețí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împețésc, imperf. 3 sg. împețeá; conj. prez. 3 sg. și pl. împețeáscă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
ÎMPEȚÍT s. v. pețire, pețit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
împețit s. v. PEȚIRE. PEȚIT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPEȚÍ vb. v. cere, peți.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
împeți vb. v. CERE. PEȚI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
împețit (s.n.)
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- În vremile mai vechi, cînd flăcăii se duceau la însurătoare – după împețit – pe lîngă părinți, mai luau cu ei și cîte un mehenghi bun de gură, rău de treabă și lăudăros, că să spuie glume și să fie în toate de partea flăcăului. ȘEZ. IV 230.surse: DLRLC
-
etimologie:
- vezi împețisurse: DEX '98 DEX '09
împeți împețire
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Cît despre fata lui Papură-Împărat, pune-ți pofta în cui. – Și pentru ce, mă rog?... – Pentru că mă duc s-o-mpețesc. ALECSANDRI, T. I 396.surse: DLRLC
-
etimologie:
- [A merge, a se duce, a veni etc.] în pețit.surse: DEX '09