2 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

împănat, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. 65/24 / Pl: ~ați, ~e / E: împăna] 1 (D. păsări) Acoperit cu pene. 2 (Înv; d. săgeți) Căreia i s-a fixat o pană de pasăre în capătul neascuțit pentru a putea zbura mai ușor la lansare. 3 Care este prevăzut cu o pană. 4 (Reg) Împodobit cu flori. 5 Plin de flori. 6 (D. un loc, un teren etc.) Înțesat. 7 (D. carne sau d. unele legume) În care s-au introdus bucăți de usturoi, de slănină etc. 8 (Teh; d. piese sau unelte fonnate din bucăți) Înțepenit, fixat cu o pană de lemn sau de metal, pentru a-i reduce jocul.

ÎMPĂNÁT, -Ă, împănați, -te, adj. 1. (Despre păsări) Acoperit cu pene. ♦ (Înv.; despre săgeți) Căreia i s-a fixat o pană de pasăre în capătul neascuțit pentru a putea zbura mai ușor la lansare; care este prevăzut cu o pană. ♦ (Reg.) Împodobit cu flori, plin cu flori. 2. (Despre locuri, terenuri etc.) Plin, înțesat, împânzit. 3. (Despre carne sau despre unele legume) În care s-au introdus bucăți de usturoi, de slănină etc. 4. (Rar; despre obiecte sau unelte formate din bucăți) Înțepenit, fixat cu o pană de lemn sau de metal. [Var.: (Înv.) împenát, -ă adj.] – V. împăna.

ÎMPĂNÁT, -Ă, împănați, -te, adj. 1. (Despre păsări) Acoperit cu pene. ♦ (Înv.; despre săgeți) Căreia i s-a fixat o pană de pasăre în capătul neascuțit pentru a putea zbura mai ușor la lansare; care este prevăzut cu o pană. ♦ (Reg.) Împodobit cu flori, plin cu flori. 2. (Despre un loc, un teren etc.) Plin, înțesat, împânzit. 3. (Despre carne sau despre unele legume) În care s-au introdus bucăți de usturoi, de slănină etc. 4. (Rar; despre obiecte sau unelte formate din bucăți) Înțepenit, fixat cu o pană de lemn sau de metal. [Var.: (Înv.) împenát, -ă adj.] – V. împăna.

ÎMPĂNÁT, -Ă, împănați, -te, adj. 1. (Despre carne sau legume) Crestat și umplut cu bucăți de slănină, de usturoi, de ceapă etc. Vinete împănate. 2. (Despre un loc, un teren etc.) Plin, înțesat, împînzit (cu oameni). 3. (Despre păsări) Acoperit cu pene. Parcă-i buha împănată. BIBICESCU, P. P. 184. Am o pasăre-mpănată Și pe apă lăsată (Moara). GOROVEI, C. 231. (Și în forma împenat) Vînatul împenat asupra căruia m-am întins. ODOBESCU, S. III 37. ♦ (Învechit, despre săgeți) Prevăzut cu o pană, ca să zboare mai iute. (Atestat în forma împenat) Pe cine amenință [Diana] cu darda împenată ce ea atinge cu degetele-i delicate? ODOBESCU, S. III 55. ♦ Împodobit cu pene, cu flori sau, p. ext., cu alte podoabe. Un colac frumos... Împănat și-mpodobit. TEODORESCU, P. P. 180. Mîndru-i codru și-nfrunzit, Nu-i nădejde de venit; Mîndru-i codru și-mpănat, Nu-i nădejde de-nturnat! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 129. 4. (Rar, despre obiecte sau unelte încheiate din bucăți) Împreunat cu ajutorul unei pene. – Variantă: (învechit) împenát, -ă adj.

ÎMPĂNÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ÎMPĂNA. 2) (despre păsări) Care este acoperit cu pene. 3) înv. (despre săgeți) Care are o pană de pasăre pentru a zbura mai bine. 4) fig. Care este împodobit cu pene colorate sau cu flori. Coif ~. /v. a împăna

împănat a. 1. garnisit cu slănină: friptură împănată; 2. fig. plin în tot locul: ferestrele erau împănate cu femeile Curții CR.

împănat a. provăzut cu pene: vânat împănat. OD.

împăna [At: CANTEMIR, IST. 204 / V: (înv) ~pen~, (css) ~nui / Pzi: ~nez, (înv) împen / E: ml *impinno, -are] 1 vr (D. păsări) A se acoperi cu pene. 2 vt (C. i. săgeți) A pune pene la partea de jos, ca să poată zbura mai ușor. 3-4 vt (C. i. un obiect aflat într-o cavitate) A astupa cu pene, cârpe etc., (ca să nu poată fi văzut sau) ca să nu poată ieși afară. 5-6 vtr A (se) împodobi cu pene sau cu alte ornamente, mai ales flori. 7-8 vtr (Pgn) A (se) împodobi. 9-10 vtr (Fig; d. pădure, livadă etc.) A se umple de flori și de verdeață. 11 vt (Teh) A reduce jocul dintre două sau mai multe piese introducând între ele pene de lemn sau de metal. 12 vt (Pgn) A umple un spațiu. 13 vt A încheia două bucăți facându-le să se îmbuce una în alta. 14 vt A introduce în crestăturile făcute într-o bucată de carne sau în unele legume bucățele de usturoi, de slănină etc. 15 vt (Fig) A supraveghea un loc așezând paznici în diferite zone ale acestuia. 16 vt (C. i. oi) A duce la păscut. 17 vt (Îe) A ~ un lan (cu secerători) A așeza secerătorii la locurile lor Cf a îmbrăca. 18 vt (Îlv) Ao fugă A fugi.

ÎMPĂNÁ, împănez, vb. I. Tranz. 1. A introduce în crestăturile făcute într-o bucată de carne sau în unele legume bucățele de usturoi, de slănină etc. ♦ Fig. A umple, a înțesa, a împânzi un loc. 2. (Tehn.) A reduce jocul dintre două sau mai multe obiecte, piese etc., introducând între ele pene de lemn sau de metal. – Lat. *impinnare sau în + pană.

ÎMPENÁT, -Ă adj. v. împănat.

ÎMPENÁT, -Ă adj. v. împănat.

ÎMPENÁT, -Ă adj. v. împănat.

ÎMPĂNÁ, împănez, vb. I. Tranz. 1. A introduce în crestăturile făcute într-o bucată de carne sau în unele legume bucățele de usturoi, de slănină etc. ♦ Fig. A umple, a înțesa, a împânzi un loc. 2. (Tehn.) A reduce jocul dintre două sau mai multe obiecte, piese etc., introducând între ele pene de lemn sau de metal. – Lat. *impinnare sau în + pană.

ÎMPĂNÁ, împănez, vb. I. Tranz. 1. A umple o bucată de carne sau o legumă (prin crestături anume făcute) cu bucățele de slănină, de usturoi etc. pentru a prepara anumite feluri de bucate. A împănat vinetele pentru imambaialdi.Mușchi de căprioară împănat cu trufe. ALECSANDRI, T. 1260. ♦ Fig. A străpunge. Murad se duce... Să-nvingă-n arcășie pe Ild-Tozcoparan. De nu, să-l împăneze cu o săgeată-n piept. ALECSANDRI, P. III 378. 2. A înțesa, a împînzi. Pe urmă unde mai pui, Simeoane, vorbi și Șoimaru, că țara-i împănată cu oșteni de-ai noștri. SADOVEANU, O. VII 26. ◊ (Cu inversarea construcției) Venise mai cu samă pentru sfatul lui obișnuit cu doamna Anastasia în privința gospodăriilor lor împănate în toată țara. SADOVEANU, Z. C. 253. ◊ (Cu nuanță peiorativă) Ai împănat cabinetul ministerial cu toți prietenii. CAMIL PETRESCU, T. II 430. ◊ Fig. Enigme mitologice și istorice, cu care cărturarii împănează scrierile lor. ODOBESCU, S. III 312. ◊ Refl. Pămîntul... începe... a se împăna cu mii și mii de floricele. MARIAN, O. I 1. 3. A îmbina două sau mai multe obiecte cu ajutorul unei pene astfel încît să se suprime jocul sau mișcarea relativă dintre ele. Badea cu-n plug bine-mpănat Și tot cu fer ferecat... S-au apucat de arat. ALECSANDRI, P. P. 102. Coasa merse cîteva obrațe și o dată sări din toporîște cu o mare putere. O împănez din nou și, începînd din nou a cosi, iarăși sări. ȘEZ. I 85.

A ÎMPĂNÁ ~éz tranz. 1) (carne sau unele legume) A cresta, introducând slănină, usturoi (și condimente). 2) (unelte) A asambla cu ajutorul unei pene, asigurând stabilitatea. 3) (spații, suprafețe etc.) A umple, distribuind elemente omogene printre alte elemente. /<lat. impinare

împănà v. 1. a străpunge carnea cu slănină; 2. fig. a străpunge: să-l împăneze cu o săgeată în piept AL.; 3. a umplea din toate părțile; a împănat lumea cu soli. [V. pană, felie de slănină].

împănéz v. tr. (d. pană). Înfig fire de usturoĭ, de slănină orĭ de alt-ceva într’o friptură, într’o patlageană ș. a.: patlagene împănate. Fig. Iron. Umplu, împuĭez: Jidaniĭ au împănat țara. A împăna fuga, a o împunge la fugă, a o lua la fugă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

împăná (a ~) vb., ind. prez. 3 împăneáză

împăná vb., ind. prez. 1 sg. împănéz, 3 sg. și pl. împăneáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎMPĂNÁT adj. v. împânzit, înțesat, plin, ticsit.

împănat adj. v. ÎMPÎNZIT. ÎNȚESAT. PLIN. TICSIT.

ÎMPĂNÁ vb. (prin Transilv.) a șpicălui. (A ~ carnea cu usturoi.)

arată toate definițiile

Intrare: împănat
împănat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împănat
  • ‑mpănat
  • împănatul
  • împănatu‑
  • ‑mpănatul
  • ‑mpănatu‑
  • împăna
  • ‑mpăna
  • împănata
  • ‑mpănata
plural
  • împănați
  • ‑mpănați
  • împănații
  • ‑mpănații
  • împănate
  • ‑mpănate
  • împănatele
  • ‑mpănatele
genitiv-dativ singular
  • împănat
  • ‑mpănat
  • împănatului
  • ‑mpănatului
  • împănate
  • ‑mpănate
  • împănatei
  • ‑mpănatei
plural
  • împănați
  • ‑mpănați
  • împănaților
  • ‑mpănaților
  • împănate
  • ‑mpănate
  • împănatelor
  • ‑mpănatelor
vocativ singular
plural
împenat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împenat
  • ‑mpenat
  • împenatul
  • împenatu‑
  • ‑mpenatul
  • ‑mpenatu‑
  • împena
  • ‑mpena
  • împenata
  • ‑mpenata
plural
  • împenați
  • ‑mpenați
  • împenații
  • ‑mpenații
  • împenate
  • ‑mpenate
  • împenatele
  • ‑mpenatele
genitiv-dativ singular
  • împenat
  • ‑mpenat
  • împenatului
  • ‑mpenatului
  • împenate
  • ‑mpenate
  • împenatei
  • ‑mpenatei
plural
  • împenați
  • ‑mpenați
  • împenaților
  • ‑mpenaților
  • împenate
  • ‑mpenate
  • împenatelor
  • ‑mpenatelor
vocativ singular
plural
Intrare: împăna
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • împăna
  • ‑mpăna
  • împănare
  • ‑mpănare
  • împănat
  • ‑mpănat
  • împănatu‑
  • ‑mpănatu‑
  • împănând
  • ‑mpănând
  • împănându‑
  • ‑mpănându‑
singular plural
  • împănea
  • ‑mpănea
  • împănați
  • ‑mpănați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • împănez
  • ‑mpănez
(să)
  • împănez
  • ‑mpănez
  • împănam
  • ‑mpănam
  • împănai
  • ‑mpănai
  • împănasem
  • ‑mpănasem
a II-a (tu)
  • împănezi
  • ‑mpănezi
(să)
  • împănezi
  • ‑mpănezi
  • împănai
  • ‑mpănai
  • împănași
  • ‑mpănași
  • împănaseși
  • ‑mpănaseși
a III-a (el, ea)
  • împănea
  • ‑mpănea
(să)
  • împăneze
  • ‑mpăneze
  • împăna
  • ‑mpăna
  • împănă
  • ‑mpănă
  • împănase
  • ‑mpănase
plural I (noi)
  • împănăm
  • ‑mpănăm
(să)
  • împănăm
  • ‑mpănăm
  • împănam
  • ‑mpănam
  • împănarăm
  • ‑mpănarăm
  • împănaserăm
  • ‑mpănaserăm
  • împănasem
  • ‑mpănasem
a II-a (voi)
  • împănați
  • ‑mpănați
(să)
  • împănați
  • ‑mpănați
  • împănați
  • ‑mpănați
  • împănarăți
  • ‑mpănarăți
  • împănaserăți
  • ‑mpănaserăți
  • împănaseți
  • ‑mpănaseți
a III-a (ei, ele)
  • împănea
  • ‑mpănea
(să)
  • împăneze
  • ‑mpăneze
  • împănau
  • ‑mpănau
  • împăna
  • ‑mpăna
  • împănaseră
  • ‑mpănaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

împănat împenat

  • 1. (Despre păsări) Acoperit cu pene.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Parcă-i buha împănată. BIBICESCU, P. P. 184.
      surse: DLRLC
    • Am o pasăre-mpănată Și pe apă lăsată (Moara). GOROVEI, C. 231.
      surse: DLRLC
    • Vînatul împenat asupra căruia m-am întins. ODOBESCU, S. III 37.
      surse: DLRLC
    • 1.1. învechit (Despre săgeți) Căreia i s-a fixat o pană de pasăre în capătul neascuțit pentru a putea zbura mai ușor la lansare; care este prevăzut cu o pană.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Pe cine amenință [Diana] cu darda împenată ce ea atinge cu degetele-i delicate? ODOBESCU, S. III 55.
        surse: DLRLC
    • 1.2. regional Împodobit cu pene, cu flori, plin cu flori.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Un colac frumos... Împănat și-mpodobit. TEODORESCU, P. P. 180.
        surse: DLRLC
      • Mîndru-i codru și-nfrunzit, Nu-i nădejde de venit; Mîndru-i codru și-mpănat, Nu-i nădejde de-nturnat! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 129.
        surse: DLRLC
  • 2. Despre locuri, terenuri etc.:
  • 3. (Despre carne sau despre unele legume) În care s-au introdus bucăți de usturoi, de slănină etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Vinete împănate.
      surse: DLRLC
  • 4. rar (Despre obiecte sau unelte formate din bucăți) Înțepenit, fixat cu o pană de lemn sau de metal.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: fixat înțepenit

etimologie:

  • vezi împăna
    surse: DEX '98 DEX '09

împăna împănare împănat împenat

  • 1. A introduce în crestăturile făcute într-o bucată de carne sau în unele legume bucățele de usturoi, de slănină etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: șpicălui 2 exemple
    exemple
    • A împănat vinetele pentru imambaialdi.
      surse: DLRLC
    • Mușchi de căprioară împănat cu trufe. ALECSANDRI, T. 1260.
      surse: DLRLC
    • exemple
      • Murad se duce... Să-nvingă-n arcășie pe Ild-Tozcoparan. De nu, să-l împăneze cu o săgeată-n piept. ALECSANDRI, P. III 378.
        surse: DLRLC
    • 1.2. figurat A umple, a înțesa, a împânzi un loc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: umple împânzi înțesa 5 exemple
      exemple
      • Pe urmă unde mai pui, Simeoane, vorbi și Șoimaru, că țara-i împănată cu oșteni de-ai noștri. SADOVEANU, O. VII 26.
        surse: DLRLC
      • Venise mai cu samă pentru sfatul lui obișnuit cu doamna Anastasia în privința gospodăriilor lor împănate în toată țara. SADOVEANU, Z. C. 253.
        surse: DLRLC
      • peiorativ Ai împănat cabinetul ministerial cu toți prietenii. CAMIL PETRESCU, T. II 430.
        surse: DLRLC
      • Enigme mitologice și istorice, cu care cărturarii împănează scrierile lor. ODOBESCU, S. III 312.
        surse: DLRLC
      • reflexiv Pămîntul... începe... a se împăna cu mii și mii de floricele. MARIAN, O. I 1.
        surse: DLRLC
  • 2. tehnică A reduce jocul dintre două sau mai multe obiecte, piese etc., introducând între ele pene de lemn sau de metal.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Badea cu-n plug bine-mpănat Și tot cu fer ferecat... S-au apucat de arat. ALECSANDRI, P. P. 102.
      surse: DLRLC
    • Coasa merse cîteva obrațe și o dată sări din toporîște cu o mare putere. O împănez din nou și, începînd din nou a cosi, iarăși sări. ȘEZ. I 85.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină *impinnare
    surse: DEX '09 DEX '98
  • în + pană
    surse: DEX '09 DEX '98