2 intrări

24 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

îmbibare sf [At: MARIAN – ȚIȚEICA, FIZ. 1, 160 / S și: (înv) im~, înb~ / Pl: ~bări / E: îmbiba] 1 Pătrundere a unui corp solid de un lichid sau de un gaz Si: impregnare, umezire, (rar) îmbibație (1). 2 (Rar; fig) Pătrundere a unei conștiințe de o idee, de o teorie etc. Si: îndoctrinare, (rar) îmbibație (2).

ÎMBIBÁRE s. f. Acțiunea de a (se) îmbiba și rezultatul ei. – V. îmbiba.

ÎMBIBÁRE s. f. Acțiunea de a (se) îmbiba și rezultatul ei. – V. îmbiba.

ÎMBIBÁRE s. f. Acțiunea de a (se) îmbiba și rezultatul ei.

ÎMBIBÁRE s.f. Faptul de a (se) îmbiba; îmbibație. [< îmbiba].

îmbiba vtr [At: I. IONESCU, D. 476 / S și: (înv) im~, înb~ / Pzi: îmbib / E: fr imbiber, lat imbibere] 1-2 A (se) pătrunde de un lichid sau de un gaz Si: a (se) impregna, a (se) umezi. 3-4 (Rar; fig) A (se) pătrunde de o idee, de o teorie etc. Si: a (se) îndoctrina.

ÎMBIBÁ, îmbíb, vb. I. Tranz. și refl. A (se) pătrunde, a (se) impregna de un lichid, de un gaz etc. ♦ Tranz. Fig. (Rar) A face să fie pătruns de o idee, de o teorie etc.; a îndoctrina. – Din fr. imbiber, lat. imbibere.

ÎMBIBÁ, îmbíb, vb. I. Tranz. și refl. A (se) pătrunde, a (se) umple de un lichid, de un gaz etc. ♦ Tranz. Fig. (Rar) A face să fie pătruns de o idee, de o teorie etc.; a îndoctrina. – Din fr. imbiber, lat. imbibere.

ÎMBIBÁ, îmbíb, vb. I. Refl. (Despre masa unui corp) A absorbi o cantitate mare de lichid, a se pătrunde de un lichid. Buretele se îmbibă de apă.Tranz. Fig. (Rar) A face să fie pătruns de o idee, de o teorie; a îndoctrina. L-am îmbibat cu principiile noastre de frățietate, și acum casa lui e a noastră. ALECSANDRI, T. 1655.

ÎMBIBÁ vb. I. tr., refl. A (se) pătrunde, a (se) umple cu un lichid. ♦ tr. (Fig.; rar) A face să fie pătruns de o idee, de o teorie etc.; a îndoctrina. [P.i. îmbíb și -bez. / < fr. îmbiber, cf. lat. imbibere].

ÎMBIBÁ vb. I. tr., refl. a (se) pătrunde, a (se) umple de un lichid, gaz etc. II. tr. (fig.) a face să fie pătruns de o idee, de o teorie. (< fr. /s’/imbiber, lat. imbibere)

A SE ÎMBIBÁ pers. 3 se îmbíbă intranz. (despre materiale poroase, spații etc.) A se umple în toată mărimea sa (cu un lichid, un gaz etc.); a se impregna. /<fr. imbiber, lat. imbibere

A ÎMBIBÁ îmbíb tranz. 1) A face să se îmbibe; a impregna. 2) (despre materiale poroase) A trage în sine; a lăsa să pătrundă în sine; a suge; a absorbi. 3) fig. (persoane) A face să fie pătruns de prea multe (idei, teorii etc.). /<fr. imbiber, lat. imbibere

îmbibà v. a (se) muia, a (se) pătrunde de un lichid.

*imbíb și -éz, a v. tr. (fr. imbiber, a imbiba, d. lat. imbibo, -bibere, a aspira, a suge, a pompa. V. îmbăt). Ud, pătrund ceva cu un lichid: a imbiba un burete cu apă. V. refl. Mă pătrund de un lichid: buretele se îmbibă de apă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

îmbibáre s. f., g.-d. art. îmbibắrii

îmbibáre s. f., g.-d. art. îmbibării; pl. îmbibări

îmbibá (a ~) vb., ind. prez. 3 îmbíbă

îmbibá vb., ind. prez. 1 sg. îmbíb, 3 sg. și pl. îmbíbă

arată toate definițiile

Intrare: îmbibare
îmbibare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmbibare
  • ‑mbibare
  • îmbibarea
  • ‑mbibarea
plural
  • îmbibări
  • ‑mbibări
  • îmbibările
  • ‑mbibările
genitiv-dativ singular
  • îmbibări
  • ‑mbibări
  • îmbibării
  • ‑mbibării
plural
  • îmbibări
  • ‑mbibări
  • îmbibărilor
  • ‑mbibărilor
vocativ singular
plural
Intrare: îmbiba
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îmbiba
  • ‑mbiba
  • îmbibare
  • ‑mbibare
  • îmbibat
  • ‑mbibat
  • îmbibatu‑
  • ‑mbibatu‑
  • îmbibând
  • ‑mbibând
  • îmbibându‑
  • ‑mbibându‑
singular plural
  • îmbi
  • ‑mbi
  • îmbibați
  • ‑mbibați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îmbib
  • ‑mbib
(să)
  • îmbib
  • ‑mbib
  • îmbibam
  • ‑mbibam
  • îmbibai
  • ‑mbibai
  • îmbibasem
  • ‑mbibasem
a II-a (tu)
  • îmbibi
  • ‑mbibi
(să)
  • îmbibi
  • ‑mbibi
  • îmbibai
  • ‑mbibai
  • îmbibași
  • ‑mbibași
  • îmbibaseși
  • ‑mbibaseși
a III-a (el, ea)
  • îmbi
  • ‑mbi
(să)
  • îmbibe
  • ‑mbibe
  • îmbiba
  • ‑mbiba
  • îmbibă
  • ‑mbibă
  • îmbibase
  • ‑mbibase
plural I (noi)
  • îmbibăm
  • ‑mbibăm
(să)
  • îmbibăm
  • ‑mbibăm
  • îmbibam
  • ‑mbibam
  • îmbibarăm
  • ‑mbibarăm
  • îmbibaserăm
  • ‑mbibaserăm
  • îmbibasem
  • ‑mbibasem
a II-a (voi)
  • îmbibați
  • ‑mbibați
(să)
  • îmbibați
  • ‑mbibați
  • îmbibați
  • ‑mbibați
  • îmbibarăți
  • ‑mbibarăți
  • îmbibaserăți
  • ‑mbibaserăți
  • îmbibaseți
  • ‑mbibaseți
a III-a (ei, ele)
  • îmbi
  • ‑mbi
(să)
  • îmbibe
  • ‑mbibe
  • îmbibau
  • ‑mbibau
  • îmbiba
  • ‑mbiba
  • îmbibaseră
  • ‑mbibaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

îmbibare

etimologie:

  • vezi îmbiba
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

îmbiba îmbibare îmbibat

  • 1. A (se) pătrunde, a (se) impregna de un lichid, de un gaz etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: absorbi impregna pătrunde suge umple un exemplu
    exemple
    • Buretele se îmbibă de apă.
      surse: DLRLC
    • 1.1. tranzitiv figurat rar A face să fie pătruns de o idee, de o teorie etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: îndoctrina un exemplu
      exemple
      • L-am îmbibat cu principiile noastre de frățietate, și acum casa lui e a noastră. ALECSANDRI, T. 1655.
        surse: DLRLC
  • comentariu Prezent indicativ și: îmbibez.
    surse: DN

etimologie: