VIRTUAL, -Ă, virtuali, -e, adj. Care nu există efectiv, ci ca o posibilitate; potențial. ◊ Imagine virtuală = imagine obținută într-un sistem optic la intersecția prelungirilor razelor de lumină, neputând fi prinsă pe un ecran. [Pr.: -tu-al] – Din fr. virtuel.

virtual, ~ă a [At: STAMATI, D. / P: ~tu-al / V: (înv) ~el, (îvr) ~e ain / Pl: ~i, ~e / E: fr virtuel, it virtuale] 1 Care există numai ca posibilitate, fără a se produce în fapt. 2 Al cărui efect este potențial, nu actual. 3 (Mec; îs) Deplasare (sau, înv, mișcare) ~ă Ansamblul deplasărilor în spațiu, geometric posibile, ale elementelor unui sistem mecanic (puncte, rigide), chiar dacă acestea nu se produc în mod real. 4 (Mec; îs) Viteză (sau, înv, iuțime) ~ă Viteza unui punct material determinată de o deplasare virtuală a acestuia. 5 (Mec; îs) Lucru mecanic ~ sau, înv, moment ~, muncă ~ă Lucru mecanic produs de forțele efectiv aplicate sistemului mecanic corespunzător unui ansamblu de deplasări virtuale. 6 (Fiz; îs) Focar (sau punct) ~ Punct din spațiu în care se întâlnesc prelungirile razelor luminoase care au venit în contact cu un sistem optic. 7 (Fiz; îs) Imagine ~ă Imagine obținută într-un sistem optic, prin intersecția prelungirilor razelor de lumină, care nu poate fi captată pe un ecran. 8 (Fiz; îs) Particulă ~ă Particulă elementară cu o durată de existență prea scurtă pentru a putea fi detectată. 8 (Inf; îs) Realitate ~ă Simulare informatică a unui mediu imaginar sau real, restituită printr-un ansamblu de mijloace hardware sub formă de imagini în trei dimensiuni, de senzații tactile și de sunete care dau impresia de realitate.

virtual, -ă adj. 1 Care există numai ca posibilitate, fără a se produce (încă) în fapt; al cărui efect este potențial, și nu actual. ◊ (adv.) Aurica ținea la toate din casă, ca fiind, virtual, zestrea ei (CĂL.). 2 (fiz.) Deplasare virtuală = ansamblul deplasărilor în spațiu, geometric posibile, ale elementelor unui sistem mecanic (puncte, rigide), chiar dacă acestea nu se produc în mod real. Viteză virtuală = viteza unui punct material determinată de o deplasare virtuală a acestuia. Lucru mecanic virtual = lucru mecanic produs de forțele efectiv aplicate sistemului mecanic corespunzător unui ansamblu de deplasări virtuale. Focar (sau punct) virtual = punct din spațiu în care se întîlnesc prelungirile razelor luminoase care au venit în contact cu un sistem optic (oglindă, lentilă etc.). Imagine virtuală = imagine obținută prin intersectarea prelungirilor unor raze de lumină dintr-un sistem optic, fără a putea fi înregistrată pe un ecran. 2 (despre noțiuni din mecanica cuantică) Care nu desemnează obiecte sau fenomene reale. 3 (inform.) Care este simulat (cu ajutorul calculatorului), care are o existență temporară. Anul acesta s-au preferat felicitările virtuale. ◊ Realitate virtuală = tehnică de simulare în care utilizatorul are, datorită unor dispozitive speciale dotate cu senzori și conectate la un computer, o percepție globală și imediată a mediului simulat cu care poate interacționa fără limitări de spațiu sau timp. Memorie virtuală v. memorie. • sil. -tu-al. pl. -i, -e. /<fr. virtuel; cf. lat. virtus, -utis „virtute”.

VIRTUAL, -Ă, virtuali, -e, adj. Care există numai ca posibilitate, Fără a se produce (încă) în fapt; al cărui efect este potențial, și nu actual. ◊ Imagine virtuală = imagine în care punctele convergente se găsesc în prelungirea razelor de lumină ale unui sistem optic, neputând fi prinse pe un ecran. [Pr.: -tu-al] – Din fr. virtuel.

VIRTUAL, -Ă, virtuali, -e, adj. Care există numai ca posibilitate, fără a se produce în fapt; al cărui efect este potențial și nu actual. Imagine virtuală v. imagine (2).

VIRTUAL, -Ă adj. 1. Care există ca posibilitate, fără a se produce în fapt. 2. (despre imaginea unui obiect) Obținută prin intersectarea prelungirilor unor raze de lumină divergente. 3. (Despre noțiuni din mecanica cuantică) Care nu desemnează obiecte sau fenomene reale. [Pron. -tu-al. / cf. it. virtuale, fr. virtuel < lat. virtus – virtute].

VIRTUAL, -Ă adj. 1. care există ca posibilitate, fără a se produce în fapt; potențial. 2. (despre imaginea unui obiect) obținută prin intersectarea prelungirilor unor raze de lumină divergente. 3. (despre noțiuni din mecanica cuantică) care nu desemnează obiecte sau fenomene reale. (< fr. virtuel)

VIRTUAL ~ă (~i, ~e) Care există doar potențial. [Sil. -tu-al] /<fr. virtuel

virtual a. care are putere în sine dar fără efect actual: intențiune virtuală.

*virtuál, -ă adj. (mlat. virtuális, d. virtus, virtute, putere). Care există numaĭ în putere (în posibilitate), nu și în act. Fiz. Focar virtual al uneĭ oglinzĭ, locu unde razele luminoase divergente reflectate de oglindă, prelungite ideal, ar converge în apoĭa oglinziĭ. Imagine virtuală, aceĭa pe care ochĭu o vede ca și cum ar fi formată în locu unde ar converge aceste raze prelungite ideal. Mat. Muncă virtuală (în calculu infinitezimal), munca pe care ar produce-o un móbil dislocîndu-se infinit de puțin într’un moment dat. Adv. În mod virtual: armată virtual învinsă. V. efectiv, real.

virtuale ain vz virtual

virtuel, ~ă a vz virtual

virtual (desp. -tu-al) adj. m., pl. virtuali; f. virtuală, pl. virtuale

virtual (-tu-al) adj. m., pl. virtuali; f. virtuală, pl. virtuale

virtual adj. m. (sil. -tu-al), pl. virtuali; f. sg. virtuală, pl. virtuale

virtual.

VIRTUAL adj. v. posibil.

VIRTUAL adj. posibil, potențial, probabil. (Cîștigător ~ al unei competiții.)