ANGLICISM s. n. (< fr. anglicisme, cf. lat. anglicus): 1. cuvânt sau expresie proprie englezei britanice. Sunt a. următorii termeni: flat („apartament”), centre („centru”), colour („culoare”), hello! („bună!”), jug („cană”, „urcior”), pig („porc”), underdone („nefript”) etc., luați în raport cu americanismele corespunzătoare apartment, center, color, hi!, pitchen, rare și hag. 2. cuvânt sau expresie din engleza britanică pătrunsă într-o altă limbă și neintegrat(ă) în aceasta. Astfel sleeping („de dormit”), de la engl. sleeping car („vagon de dormit”) și lune de miel (prin calc, după engl. honeymoon „lună de miere”) reprezintă a. pentru limba franceză (româna a luat sintagma lună de miere după fr. lune de miel), iar corner (< engl. corner), henț (< engl. hands), ofsaid (< engl. offside), din terminologia sportivă, și clovn (< engl. clown), hot-dog „pâiniță cu un crenvurșt sau un cârnat la mijloc” (< engl. amer., fr., it. hot-dog, cf. engl. hot „fierbinte”, dog „câine”), lobby „sală de așteptare într-o bancă” (< engl. lobby), remember „ține minte” (< engl. remember), sandviș (< engl. sandwich), sex-appeal „farmec, atracție” (< engl. amer. sex-appeal), șop „magazin, prăvălie” (< engl. shop), șou „spectacol de varietăți” (< engl. show), song „melodie populară” (< engl. song), tetă „guvernantă” (< engl. tete) etc. pentru limba română.

ANTARCTICA, reg. polară în S Pămîntului, care include Antarctida și părțile de S ale Oc. Pacific (M. Ross, M. Amundsen), Oc. Atlantic (M. Weddeli) și Oc. Indian (M. Davis). Limita o constituie zona de unire a apelor mai calde, nordice, cu cele reci, antarctice (48-60 ° lat. S); c. 52,5 mil. km². În A. se includ și arh. din apele preantarctice: Georgia de Sud, Sandwich de Sud, Orkney de Sud, Shetland de Sud ș.a. Clima este aspră, cu temperaturi scăzute, vînturi puternice (viteza max.: 75 m/s, în Kerguelen), furtuni de zăpadă și cețuri dese. Temperaturile medii oscilează între 0 °C (vara) și -30 °C (iarna în insule). Precipitațiile sub formă de zăpadă cad în cantități mari pe ocean (800 mm/an) și la țărmul continentului (350 mm/an). În A. se formează gheață marină și de șelf și aisberguri. Fauna este săracă în specii, dar bogată ca număr de indivizi (balene, cașaloți, foci, pești, pinguini). Contribuții importante la exploatarea A. au adus: Cook (1772-1775), Bellingshausen și Lazarev (1820), Charcot (1910), Schackleton, Byrd ș.a. – Tratatul cu privire la A., încheiat în 1959 la Washington de către guvernele a 12 state (Argentina, Australia, Belgia, Chile, Franța, Japonia, Marea Britanie, Norvegia, Noua Zeelandă, Republica Africa de Sud, U.R.S.S. și S.U.A.), prevede folosirea acestei reg. numai în scopuri pașnice.

COOK [cuc] 1. James C. (1728-1779), navigator și explorator britanic. A întreprins trei expediții succesive (între 1768 și 1779) în jurul Pămîntului, în care a cercetat Noua Zeelandă și a descoperit țărmul oriental al Australiei, Noua Guinee, Arh. Sandwich de Sud etc. 2. Cook islands, arh. coraligen și vulcanic în Oc. Pacific (Polinezia), între ins. Tonga și Tahiti; 240,1 km²; 17,2 mii loc. (1987). Centrul administrativ: Avarua. Ins. pr.: Rarotonga, Mangaia. Banane, cocotieri, ananas, tomate și citrice. Pescuit de perle. Descoperit de J. Cook în 1773. Dependent de Noua Zeelandă. 3. Str. între Insula de Nord și Insula de Sud a Noii Zeelande, unind M. Tasmaniei cu Oc. Pacific. Lungime: 107 km. Lățime: 22-91 km. Ad. max.: 97 m. Descoperită de J. Cook în 1770. 4. Mount Cook (Aorangi), cel mai înalt vf. din Noua Zeelandă, situat în Insula de Sud. Alt.: 3.764 m. Ghețarul Tasman. Parc național.

Cook m. (cit. Cuk), ilustru navigator englez, făcu de trei ori ocolul lumii, descoperi Noua-Zelanda și Noua-Caledonia si fu asasinat de indigeni în insulele Sandwich (1728-1779).

FALKLAND [fɔ:lclənd] (în sp. MALVINAS) 1. Arh. în SV Oc. Atlantic, la c. 500 km ESE de țărmul Americii de Sud, format din două ins. pr. (F. de Vest și F. de Est) și din c. 200 ins. mici; 12,2 mii km²; 2,1 mii loc. (1993). Centrul ad-tiv: Stanley. Relief muntos (705 m), țărmuri crestate, climă rece, oceanică și vegetație de tundră. Creșterea animalelor (ovine, bovine). Pescuit și vânătoare de balene. Descoperit de navigatorul englez J. Davis în 1592 și numite de englezi Falkland, iar de francezi din Saint-Malo – Malouines, insulele sunt ocupate în 1770 de spanioli, în 1820 de argentinieni, iar după alungarea acestora de către trupele engleze, în 1833, devin colonie a Coroanei britanice (1892). Autoritățile argentiniene consideră terit. ca aparținând Argentinei. Debarcarea forțelor armate argentiniene, în apr. 1982, la Stanley, în scopul „reintegrării insulelor Malvinas în patrimoniul național”, a determinat, în apr.-iun. 1982, declanșarea unui conflict armat argentiniano-britanic, soldat cu reocuparea insulelor de către unități militare britanice. Între 1908 și 1985, ins. Georgia de Sud și Sandwich de Sud au fost dependente politic și ad-tiv de ins. F. După 3 oct. 1985, depind numai ad-tiv. În timpul primului război mondial, lângă F. a avut loc o luptă navală (dec. 1914) între escadrilele germană și engleză, încheiată cu victoria englezilor. 2. Curent rece în Oc. Atlantic, lângă coastele Americii de Sud (între Arh. Falkland și estuarul La Plata). Viteza: 1-2 km/h. Temperatura apei: 4-15°C.

Havai (Insulele) f. pl. arhipelag în Oceania, numit și Insulele Sandwich, Cap. Hanolulu, aparțin Angliei: 2.090.000 loc.

HAWAII 1. Arhipelag vulcanic și coraligen în partea central-nordică a Oc. Pacific, între 19° și 28° lat. N și 155° și 178° long. V, la 3.363 km VSV de țărmul de V al S.U.A.; format din șapte insule mari și 129 mai mici; 16,8 mii km²; 1,2 mil. loc. (1996). Nod de comunicații în N Oc. Pacific. Din 1959, la 50-lea stat al S.U.A. Centrul ad-tiv: Honolulu. Ins. pr.: Hawaii, Maui, Oahu, Kauai, Molokai, Lanai, Niihau etc. Relief muntos vulcanic: Mauna Kea (4.205 m), Mauna Loa (4.169 m), Kilauea (1.247 m). Climă subtropicală oceanică, cu precipitații bogate (până la 12.600 mm/an). Floră și faună endemice. Trestie de zahăr, ananas (cel mai mare exportator mondial), bananieri, arbori de cafea, tutun, sisal, orez. Artizanat. Renumite stațiuni turistice. Populat în sec. 5 de polinezieni, care au dezvoltat o cultură originală. Descoperit de spanioli în sec. 16, a fost redescoperit (1778) de căpitanul Cook, care a debarcat în arhipelag, denumindu-l insulele Sandwich, în onoarea primului lord al Amiralității. Începând cu 1820, au sosit misionari englezi, francezi, americani. Conflictele militare cu localnicii s-au intensificat, deși Marea Britanie, Franța și Statele Unite s-au angajat (1842-1843) să respecte independența declarată a arhipelagului. În 1849, americanii au obținut acces liber în porturile din H., apoi au încheiat un tratat de reciprocitate comercială (1875). În 1888, Pearl Harbour a fost cedat S.U.A. În 1795, regele Kamehameha a unificat stăpânirile din arhipelag, punând bazele unei dinastii ce a cârmuit până în 1893, când a fost abolită monarhia și s-a proclamat republică (1894). În 1898, arh. H. a fost anexat S.U.A. Centru al unei intense activități militare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, după atacul japonez de la Pearl Harbour (7 dec. 1941). 2. Cea mai mare ins. a arh. H., situată în SE acestuia; 10,4 mii km². Oraș. pr.: Hilo. Relief vulcanic. Parcuri naționale (Akaka Falls, Pu’uhonua o Honaunau, Parcul național vulcanic H.).

MALEKULA sau MALAKULA, insulă vulcanică în arh. Noile Hebride (SV Oc. Pacific), în rep. Vanuatu, la 40 km SE de ins. Espiritu Santo; 2.023 km²; lungime: 80 km; lățime max.: 37 km. Relief deluros, cu alt. max. de 891 m. Orașe pr.: Port Sandwich, Port Stanley, Lakatoro. Culturi de arbori de cafea, de cocotieri ș.a.

OM-SANDVICI, oameni-sandvici, s. m. Om care plimbă două panouri publicitare, unul în spate, altul în față. [Scris și: om-senviș^[1]] – Din fr. homme-sandwich. Cf. engl. sandwich-man.

om-sandviș s. m. Om care poartă reclame atât pe spate cât și pe piept ◊ „Cariera nocturnă a câinilor ce dau târcoale omului-sandwich.” R.l. 14 XII 78 p. 2. ◊ „[...] dacă vreau să-mi petrec o zi de vacanță liniștită și de odihnă, este suficient să mă plimb pe Strand, făcând pe omul-sandviș, între două pancarte de reclamă.” Săpt. 19 X 84 p. 2. ◊ „Oamenii-sandwich ai unor sloganuri care vin totuși [...] dintr-o altă eră ideologică.” ◊ Rev. 22 13/95 p. 8; v. și Sc. 19 I 61 p. 3; v. și om-reclamă (1961) [scris și om-sandwich] (din fr. homme-sandwich; cf. engl. sandwich-man; L; FC I 46)

sandvici (sandviciuri), s. n. – Tartină. – Var. sandwich. Fr. (engl.) sandwich.

SANDVICI, sandviciuri, s. n. Felie de pâine (unsă cu unt) cu un aliment rece (șuncă, salam, brânză etc.), peste care se așază adesea a doua felie de pâine; tartină. [Var.: sandviș, sanviș, sendviș s. n.] – Din engl., fr. sandwich.

SANDVIȘ, sandvișuri, s. n. Felie de pâine (unsă cu unt) cu un aliment rece (șuncă, salam, brânză etc.) peste care se așază adesea a doua felie de pâine; tartină. [Var.: sandvici, sanviș s. n.] – Din fr., engl. sandwich.

SANDVIȘ ~uri n. Două felii de pâine, așezate una peste alta, între care se pune un aliment rece (unt, salam, jambon, brânză, etc.). [Sil. sand-viș; Var. sandvici] /<fr., engl. sandwich

SANDVIȘ s.n. Felie de șuncă, de salam etc. așezată între două felii de pîine (unse cu unt). [Pl. -uri, var. sandvici s.n. / < fr., engl. sandwich, cf. Sandwich – lord englez].

SÁNDVIȘ s.n. În gastronomie, preparat obligatoriu din două felii de pâine sau chiflă tăiată în două, unse cu unt, umplute la mijloc cu felii de carne sau mezeluri, rondele de ouă, roșii sau altele; este un preparat specific de fast-food, luat ca o gustare consistentă între mese; var. sandvici, sandviciuri; din engl. sandwich; pentru gustările realizate asemănător, dar neacoperite (engl. open sandwich) v. tartină, canapea, cruton.

sandviș sn [At: ANTONESCU, D. / V: ~ici (S și: ~ich, ~dwich) ~nv~, senvici, senv~ / Pl: ~uri, (rar) ~e / E: fr sandwich, eg sandwich] 1 Felie de pâine (unsă cu unt) pe care se pune un aliment rece (șuncă, salam, brânză etc.) 2 (Fam; îe) A face ~ (pe cineva) A strivi (pe cineva). 3 (Îae) A bate pe cineva (strivindu-l).

* sándwich n., pl. e saŭ urĭ (pe engl. se pron. sándŭicĭ, ĭar Româniĭ zic sándvici). Tartină de unt, de dulceață orĭ de alt-ceva. – Acest cuv. vine d. numele Englezuluĭ John Montague, conte de Sandwich (1718-1792), care, ca să nu se maĭ scoale de la masa de joc de cărțĭ, obișnuĭa să mănînce asemenea tartine și, ca să nu-și murdărească mînile, se folosea de doŭă feliĭ de pîne supțirĭ între care se pusese unt, șuncă, dulceață ș.a.

sandwich n. (cit. sanvici), felie de șuncă între două felii de pâine unse cu unt.

SANDWICH DE SUD (SOUTH SANDWICH [sauθ sænduitʃ]), arh. britanic, de origine vulcanică, nelocuit, situat în S Oc. Atlantic în apropierea coastelor Antarctidei, la 2.170 km ESE de capul Horn; dependent ad-tiv de ins. Falkland; 311 km². Alt. max.: 1.372 m. Acoperit de gheață și zăpadă. Descoperit de James Cook în 1775.

SANVIȘ/SANDVICI I. s. n. 1. felii de pâine (unse cu unt) între care s-a pus o bucată de carne, de brânză etc. 2. (tehn.) suprapunere de materiale diferite. II. adj. (despre un material) constituit dintr-o inimă foarte slabă între două plăci mai rezistente. (< fr., engl. sandwich)

SOUTH SANDWICH v. Sandwich de Sud