MECI, meciuri, s. n. Întrecere sportivă disputată între două persoane sau între două echipe; joc (4). Meci de fotbal. Meci de șah.

meci¹ s.n. I (sport) 1 dispută, întâlnire, întrecere, joc, partidă. Un jucător a fost accidentat la umăr în timpul disputei amicale dintre cele două echipe de fotbal. 2 meci nul = scor alb. Singura șansă de calificare a echipei este să câștige sau să facă meci nul. II fig. 1 concurență, întrecere, luptă, rivalitate. Să uităm pentru un timp de meciul dintre noi și să ne gândim cum putem rezolva, împreună, această situație de criză. 2 (fam.) v. Altercație. Animozitate. Ceartă. Ciocnire. 3 Coliziune. Conflict. Contentiune. Dezacord. 4 Dezbinare. Diferend. Discordie. Discuție. Disensiune. Dispută. Divergență. Duel. Fricțiune. Gâlceavă. Încontrare. Învrăjbire. Litigiu. Neînțelegere. Război¹. Scizură. Vrajbă¹. Zâzanie.

REPRIZĂ s. 1. (SPORT) (astăzi rar) mitan. (~ la un meci de fotbal.) 2. v. rundă. 3. v. reexpoziție.

mălai s. n. sg. 1. meci de fotbal jucat de două echipe la o singură poartă. 2. bani.

miuță, miuțe s. f. 1. meci de fotbal disputat pe un teren de dimensiuni reduse, la porți improvizate. 2. (pub., peior.) acțiune improvizată / lipsită de profesionalism.

s-a vărsat expr. 1. (d. o fază dintr-un meci de fotbal – în jargonul microbiștilor) s-a terminat fără modificarea scorului. 2. nu mai este de actualitate.

victorie s. f., sg. meci de fotbal jucat de două echipe la o singură poartă.

cinelimbă s. f. (cinem.) Limbaj special al cinematografiei ◊ „Studenții regizori de la Institutul de artă teatrală și cinematografică au dovedit, pentru moment, că știu să facă uz de cinelimbă; urmează să demonstreze că au de ce și ce să comunice prin intermediul acestei limbi, bine învățate.” Luc. 2 XII 67 p. 10. ◊ „Prima lecție de cinelimbaj [...] Eram un țânc pe care taică-său abia îl dusese la primul meci de fotbal, când – tot cu tata – am văzut ce înseamnă limbaj într-o sală de cinema. (E ceea ce azi critica evoluată numește foarte frumos – cinelimbă!)” R.lit. 20 II 75 p. 17 (din cine- + limbă; I. Mareș în SMFC V p. 69, I. Iordan în SCL 4/70 p. 393)

REPRIZĂ, reprize, s. f. 1. Fiecare dintre intervalele sau etapele succesive ale unei activități (în special ale unui meci de fotbal, handbal, hochei etc.). 2. Durată a unei faze într-o operație tehnică; etapă de lucru. ◊ Loc. adv. În reprize = pe rând, în etape. 3. Creștere a turației unui motor printr-o accelerare bruscă, pentru a învinge o rezistență exterioară de moment. 4. Reluare sau repetare a unei operații tehnice întrerupte. 5. Defect la suprafața unor piese turnate datorat umplerii incomplete a formelor de turnare, care se prezintă sub forma șanțurilor, a unor margini rotunjite etc. – Din fr. reprise.

DISPUTA, disput, vb. I. 1. Tranz. (Despre persoane, grupări, colectivități; construit cu dativul pronumelui reflexiv) A lupta pentru dobîndirea unui lucru, a fi în concurență pentru..., a rivaliza. Familii... își dispută stăpînirea pămîntului. BOGZA, C. O. 263. O droaie de pețitori... își disputau mîna ei. NEGRUZZI, S. I 106. ◊ Fig. Stele și constelații vestite... își văd disputată domnia de masele mari ale norilor. BOGZA, C. O. 51. ◊ (Rar, fără dativul pronumelui reflexiv) Arta nu trebuie să te dispute și să te împartă. Ea te vrea tot, ca să ți se dea toată. VLAHUȚĂ, O. A. 334. ♦ Refl. pas. (Despre competiții sportive) A avea loc, a se desfășura. Se dispută un meci de fotbal. 2. Tranz. (Franțuzism) A contesta (cuiva) dreptul asupra unui lucru. Oh! Nimeni n-are dreptul nicicum a-ți disputa Pe viitor cea parte din fericirea ta. BOLINTINEANU, O. 120. 3. Refl. (Franțuzism învechit) A discuta (asupra unei chestiuni de principiu, a unei teme științifice etc.); p. ext. a se certa. (Refl. reciproc) Bogăția, desfătarea, virtutea și sănătatea Disputîndu-se-ntre ele... fiecare își găsea sieși dreptate. PANN, P. V. II 22.

NOCTURN, -Ă, nocturni, -e, adj. Care se face sau se întîmplă noaptea; de noapte. Veneau de la vreo petrecere nocturnă. EMINESCU, N. 57. Cu Grigorie Romalo, cînd eram la Paris, duceam uneori, pe lună, plimbările noastre nocturne pînă la Neuilly. GHICA, S. A. 146. Iată-i pe o culme, nocturnii călători, Lucind sub cerul palid în mantie de zori! ALECSANDRI, O. 214. ◊ Loc. adj. În nocturnă = care se desfășoară noaptea. Meci de fotbal în nocturnă.

REPRIZĂ s. 1. (SPORT) (rar) mitan. (~ la un meci de fotbal.) 2. (SPORT) rund. (~ la un meci de box.) 3. (MUZ.) reexpoziție.

blat² sn [At: DEX² / E: nct] (Arg) 1 (Îe) A merge (a călători) pe ~ sau a face -ul A călători cu un mijloc de transport fără bilet sau abonament. 2 (Îe) Mergi pe~ Fă-te că nu știi. 3 (Îae) Fă-te că nu observi. 4 (Înv) A se face – (cu cineva) A umbla cu... 5 Meci de fotbal trucat.

echipă sf [At: BARCIANU / V: (îvr) ecui~ / Pl: ~pe / E: fr équipe] 1 Grup de oameni care, sub conducerea unui șef, îndeplinesc în același timp o muncă sau o acțiune comună. 2 Grup de sportivi constituit într-o formație, în cadrul căruia se antrenează, sub conducerea unui specialist, și participă la competiții. 3 (Îs) Spirit de ~ Legătură spirituală între membrii unei echipe (1-2), care stă la baza conlucrării lor. 4 Fiecare dintre cele două formații care își dispută un meci (de fotbal, baschet, hochei, polo etc.).

VUVUZÉLA, vuvuzele, s. f. Trompetă de aproximativ 1 metru lungime folosită pe stadioanele din Africa de Sud de către suporteri în timpul meciurilor de fotbal. – Probabil din limba zulu (vuvu – „a face zgomot”).

pronosport sn [At: SP. POP. 1967, nr. 5366, 3/1 / Pl: (rar) ~uri / E: prono(stic) + sport] Sistem de loterie în care jucătorii trebuie să indice rezultatele unor meciuri de fotbal care urmează a fi disputate.

verificare s.f. 1 Acțiune, cercetare, analiză etc. întreprinsă pentru a (putea) constata dacă ceva corespunde realității, scopului, cerințelor, calității, anumitor date etc., dacă îndeplinește condițiile cerute sau dacă este conform cu ceea ce ar trebui să fie; (înv.) verificație. Dorește o verificare a posibilităților care i-au rămas (CA. PETR.). 2 Încercare a unei mașini, a unui aparat, a unui ansamblu tehnic etc. pentru a-i constata buna funcționare, performanțele tehnice etc. Verificarea tehnică anuală a automobilului. 3 (mat.) Efectuare a unei operații sau a unui număr de operații pentru a constata dacă o afirmație matematică este corectă (pentru un caz concret). ♦ Probă (prin calcul) a exactității unui rezultat, a unei operații. 4 Cercetare a activității (profesionale) a unei persoane pentru a constata în ce măsură corespunde funcției, calității pe care o deține, misiunii care i se dă. Meciuri de fotbal de verificare înaintea campionatului. ♦ Spec. Examinare a cunoștințelor (într-un anumit domeniu); examen (parțial). ♦ Examinare, analiză prin confruntare cu faptele, cu evenimentele la care cineva a participat etc. 5 Cercetare, examinare a valorii, a calității unei aserțiuni, a unei ipoteze, a unei teorii etc. (prin confruntare cu faptele, printr-un control al coerenței interne etc.) pentru a confirma ca adevărat, just, exact. A cerceta științific însemnează... a urmări verificarea prin fapte a unor ipostaze de lucru (GUS.). ♦ Constatare, confirmare sau stabilire a autenticității unui fapt, a unei afirmații. Verificarea actelor dintr-un dosar de moștenire. • pl. -ări. /v. verifica.

blat² s.n. (fam.) 1 Loc.adv. Pe blat = fără a plăti ceva. A intrat pe blat la meci. ◊ A călători (sau a merge) pe blat ori a face blatul = a călători fără bilet într-un mijloc de transport public. Mergi pe blat = Fă-te că nu știi!, Fă-te că nu observi! A face un blat (sau blatul) = a beneficia de un serviciu, a obține ceva fără a plăti. A făcut blatul la cantină. 2 (sport) Meci de fotbal trucat. • pl. -uri. /cf. blau.

NOCTURN, -Ă adj., s. f. 1. adj. Care se întîmplă, se produce, se face, acționează noaptea (I1), din timpul nopții, de noapte; (astăzi rar) noptatic, (latinism învechit) nocturnal. Convorbire nopturnă [titlu]. CALENDAR (1851), 111/11, cf. NEGULICI. Adunarea nopturnă. CALENDAR (1854), 102/2. Cu Grigorie Romalo, cînd eram la Paris, duceam uneori, pe lună, plimbările noastre nocturne pînă la Neuilly. GHICA, S. 687, Cf. PROT.-POP., n. D. Și iată-i pe o culme, nocturnii călători! ALECSANDRI, P. III 288. Veneau de la o petrecere nocturnă. EMINESCU, n. 57, Cf . DDRF. Aceste fiare sînt favorizate în atacul lor nocturn. P. ANTONESCU, a. 11, cf. ALEXI W. În tăcerea nocturnă, răsună vechiul și cunoscutul cîntec spaniol. PETICĂ, O. 256. În munte, radierea nocturnă se face repede și răcoarea nopților senine e cu atît mai mare, cu cît ziua a fost mai călduroasă. HOGAȘ, DR. I, 92, cf. BACOVIA, O. 102. Terori nocturne. YGREC, m. n. 157. [Ursul] se folosește de timpul moale pentru incursiuni nocturne, ca să-și domolească foamea și setea. STOICA, VÎN. 88. Epitetele nu sînt deci legate direct de obiectele peisajului nocturn. VIANU, S. 46, cf. id. M. 100. Acțiunea romanelor lui Dickens era legată de interminabile plimbări nocturne în marile orașe. V. ROM. ianuarie 1954, 269. Deveni pentru un timp eroul favorit al paginilor umoristice, al bîrfei diurne și nocturne din cafenelele intelectualilor. GALAN, B. II 94. Feciorași de bani gata, obosiți în tot soiul de „antrenamente” nocturne. TRIBUNA,1962, nr. 266, 2/1. ◊ loc. adj. și adv. În nocturnă = (despre competiții sportive) (care se desfășoară) în timpul nopții. Campionatele continuă astăzi în nocturnă. SCÎNTEIA, 1960, nr. 4 852. Echipa română... și-a încheiat cu o frumoasă victorie turneul întreprins în Italia, învingînd marți, în nocturnă, ...echipa Lazio. ib. nr. 4 861. Meci de fotbal în nocturnă. ib. nr. 4 862. Meciul... se dispută tot astăzi, dar în nocturnă, pe stadionul Republicii. SP. POP. 1961, nr. 3 926, 5/4. ♦ (Despre păsări răpitoare, animale, insecte etc.) Cu organele vizuale și auditive adaptate pentru activitate în cursul nopții (I1); care își desfășoară activitatea în cursul nopții și doarme ziua; de noapte (I1), (astăzi rar) noptatic. Animale nopturne. BARASCH, I., N. 248. Se zvîrcolesc ca fluturii nocturni pe lîngă lumină. F (1897), 9. Pe deasupra apei, trec stoluri întregi de păsări nocturne. PETICĂ, O. 283. Viezurele... e un animal nocturn. STOICA, VÎN. 104. Striga este o adevărată pasăre nocturnă. LINȚIA , P. II, 125. 2. s. f. Compoziție muzicală alcătuită dintr-o înșiruire de mici piese instrumentale (asemănătoare cu suita) și cîntată de obicei noaptea; p. ext. nume dat unor piese vocale sau instrumentale cu caracter liric, melancolic. cf. ȘĂINEANU, ALEXI, W., TIM. POPOVICI, D. m. O nocturnă de Chopin. TEODOREANU, m. U. 78. Pe același instrument muzical poate fi executată o sonată sau o gavotă, o nocturnă sau un vals. PUȘCARIU, L. R. I, 102. Primele nocturne... trădează influența înaintașului său. M 1960, nr. 3, 19, cf. DER. – pl.: nocturni, -e. – Și: (învechit) nopturn, -ă adj. – Din fr. nocturne, lat. nocturnus, -a, -um. – Nopturn, prin apropiere de noapte.

FOTBALIST, fotbaliști, s. m. Jucător de fotbal. La sfîrșitul meciului, miile de spectatori au răsplătit cu aplauze călduroase comportarea remarcabilă a fotbaliștilor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2821.

ROSE BOWL, cea mai mare sală acoperită din S.U.A. (c. 100.000 de locuri), construită în 1922 în Pasadena, California. Adăpostește meciuri importante de baschet, tenis, fotbal american, baseball ș.a.

rejucare s. f. în sint. meci rejucare (sport) Partidă jucată în întâlnirile de cupă în cazul în care echipele au terminat un meci anterior la egalitate ◊ „În meci rejucare contând pentru optimile de finală ale «Cupei ligii engleze» la fotbal, echipa Tottenham Hotspur a învins cu scorul de 20.” R.l. 26 XI 75 p. 5 (din re- + jucare)

hat-trick sn [At: DN³ / P: het-tric / Pl: ~uri / E: eg hat-trick] (Spt) Performanță a unui jucător de fotbal sau hochei pe gheață care înscrie trei goluri consecutive în același meci.

Cooperativă s. f. sg. (peior.) presupusă alianță între echipe de fotbal participante la campionatul național, bănuite că ar aranja între ele rezultatele unor meciuri.

hat-trick s. n. (sport) Performanța unui jucător de fotbal sau hochei pe gheață de a înscrie trei goluri consecutive în același meci ◊ „C. prin al său hattrick s-a desprins spectaculos în cursa golgeterilor [...]” Săpt. 20 IV 84 p. 8 [pron. het tric] (din engl. hat-trick; DN3)

HAT-TRICK s.n. (Sport) Performanță a unui jucător de fotbal sau hochei pe gheață care înscrie trei goluri sau puncte consecutive în același meci. [Pron. het-tric. / < engl. hat-trick – trucul pălăriei, figura jonglerului care prinde trei bile în pălărie].

HAT-TRICK HET-TRIC/ s. n. performanță a unui jucător de fotbal sau hochei pe gheață constând din înscrierea a trei goluri sau puncte consecutive în același meci. (< engl. hat-trick)

HÓCHEI (< engl., fr.) s. n. (Și în sintagmele) H. pe gheață = jos sportiv de echipă, practicat pe un patinoar(60/30 m) mărginit de mantinelă, în care jucătorii, pe patine, în număr de șase, încearcă să introducă pucul, lovit cu crosa, în poarta adversarului pentru a marca gol. Un meci are trei reprize a 20 de minute de joc efectiv. Originar din Canada, este singurul joc sportiv de iarnă. În Europa pătrunde în 1898, când canadienii au susținut un joc demonstrativ. A devenit sport olimpic în 1920. ◊ H. pe iarbă = joc sportiv de echipă, asemănător ca reguli de desfășurare cu h. pe gheață, dar care se practică pe iarbă, între două echipe cu câte 11 jucători, pe un teren de fotbal cu porți reduse, prevăzute cu plase metalice, folosind o minge în loc de puc. Un meci are două reprize a 35 de minute. A devenit sport olimpic în 1908. Inventat de englezi, în prezent este sport național în India și Pakistan.

MECI ~uri n. Competiție sportivă între doi concurenți sau între două echipe; partidă; joc. ~ de box. ~ de fotbal. /<engl., fr. match

joc s.n. I 1 joacă, zbenguială, zbenguire, zbenguit¹, zburdălnicie, zburătăcire, zburdare, zburdat¹, zbânțuială, zbânțuire, zbânțuit¹, zbânțuitură, jocot, zbânț, zbeng, zbereguială, zbereng, zburdă. 2 dans, săltare, <înv.> salt², săltătură. Tinerii erau antrenați într-un joc cu ritm vioi. 3 (sport) dispută, întâlnire, întrecere, meci¹, partidă. Un jucător a fost accidentat la umăr în timpul disputei amicale dintre cele două echipe de fotbal. 4 (teatru, operă) interpretare. Jocul artistei a fost magistral. 5 joc de cuvinte = calambur, paragramă. Printr-un joc de cuvinte se urmărește obținerea unui efect comic. 6 (la pl.; sport) jocuri balcanice = balcaniadă. Echipa noastră de gimnastică participă la jocurile balcanice; jocuri olimpice = olimpiadă. Mulți sportivi români au luat medalii de aur și de argint la jocurile olimpice; jocuri universitare = universiadă. La jocurile universitare participă tineri din universități din întreaga lume. 7 (muz.) joc de clopoței = glockenspiel, metalofon. Jocul de clopoței este un instrument muzical de percuție. 8 joc de fizionomie = mimică. Un actor trebuie să stăpânească jocul de fizionomie. 9 joc de artificii = foc bengal, foc de artificii. Jocul de artificii din seara de revelion a fost o încântare. 10 joc video = video joc. Este pasionat de jocuri video. 11 (înv.) joc de dame v. Dame (v. damă). 12 (art.; înv.) jocul păpușilor v. Teatru de păpuși. Teatru de marionete. II fig. tremur, vibrare, vibrație. Jocul luminii lumânării făcea umbre stranii pe perete.

juca vb. I 1 tr., intr. a dansa, a dănțui, a sălta, a sări, a trage, <fam.; deprec.> a baleta, a țopăi. Tinerii jucau în cerc. 2 refl. (sport; despre competiții sportive) a se desfășura, a se disputa. Partida de fotbal s-a jucat în nocturnă. 3 tr. (sport; compl. indică jocuri, probe etc. sportive) a susține. Vor juca meciul decisiv sâmbăta viitoare. 4 tr. (compl. indică jocuri sportive sau de societate) a face. Joci un tenis? Te simți în stare să joci o tablă cu mine? 5 tr. (compl. indică jocuri sportive) a practica². Joacă handbal de când era copil. 6 tr. (j. de noroc) a miza, a ponta, <înv.> a pontarisi. La această rundă a jucat pe o sumă foarte mare. 7 intr. (despre obiecte) a se mișca. Inelul îi joacă pe deget. 8 intr. fig. (despre lumini, imagini etc.) a tremura, a vibra. Umbre stranii jucau pe perete de la flăcările lumânărilor. II 1 tr. (teatru, operă; compl. indică roluri) a executa, a interpreta, a silueta, <înv.> a parastisi. Artistul a jucat magistral partitura sa. 2 tr., refl. pas. (compl. sau sub. gram. indică lucrări dramatice) a (se) prezenta, a (se) reprezenta, <înv. și pop.> a (se) da², <înv.> a (se) parastisi. Opera din București va juca Rigoletto de G. Verdi. La teatru se va juca o piesă nouă la sfârșitul săptămânii. 3 refl. (cinemat.; despre filme) a se proiecta, a rula. Săptămâna viitoare se va juca, la cinematograf, un film american. 4 tr. (muz.; înv.; compl. indică piese muzicale) v. Cânta. Executa. Interpreta. Intona. 5 tr. fig. (despre oameni; compl. indică sentimente, atitudini etc. ale oamenilor) a afecta¹, a mima, a simula. Joacă o nepăsare totală față de tot ce se întâmplă. Încerca să-și înșele prietenii, jucând un calm care îi dezarma. III 1 refl. (despre oameni) a glumi. Te rog să nu te mai joci cu astfel de vorbe. 2 tr. (fam.; compl. indică oameni) v. Ademeni. Amăgi. Încânta. Înșela¹. Minți. Mistifica. Momi. Păcăli. Trișa.3 refl. fig. (despre oameni) a hărțui, a sâcâi, a șicana. Îi face plăcere să se joace cu subalternii.

ARUNCA A arunca (pe cineva) pe drumuri sau pradă mizeriei ori foamei = a) A lipsi pe cineva de cele necesare traiului: Căpitanul ar fi căzut în cea mai neagră mizerie, dacă nu găsea pe prietinul tatălui său, pe Psaridi, mare om de afaceri... (I. L. CARAGIALE) b) A da pe cineva afară din serviciu: Or, expropierea i-ar atinge grozav pe acești modești proprietari, cărora le-ar lua pâinea de la gură, și în plus le-ar arunca familiile pe drumuri. (http://www.cocoon.ro) A arunca anatema = A anatemiza: La Ploiești, ca și la Galați, burghezimea cosmopolită de nevoie și șovinistă din interes ne-a aruncat anatema ei și s-a zburlit de atitudinea noastră. (ANTON BACALBAȘA) A arunca banii pe fereastră (pfm.) = A cheltui fără socoteală: Și nici măcar nu era vorba despre remușcarea de a arunca banii pe fereastră. (CRISTIAN ARDELEAN) Este milionar, dar nu aruncă banii pe fereastră: Nunta lui George Clooney va fi plătită de familia miresei. (http://www.ziarelive.ro/) A arunca bobii (pfm.) = A ghici în bobi: Ai căzut geniu mândru, plin de ndărătnicie / În spații făr de margini, în evi de veșnicie! / Vai, soarte blăstemată, ce oarbă aruncii bobii, / La ori cine în lume dai ceia ce nu-i trebue, / Te rog soarte mă scapă, de alții nu − de mine. (MIHAI EMINESCU) A arunca cărunteață (nob.) = A încărunți: Arde-mi-te-ai, codre des! / Văd bine că s-a ales / Din tine să nu mai ies! / Am intrat făr' de musteață / Ș-acum arunc cărunteață. (VASILE ALECSANDRI) A arunca ceva în aer = A distruge ceva cu explozibil: Pirotehniștii au aruncat clădirea în aer. A arunca cu funia (înv.) = A măsura în lungime: A durat ceva timp până să arunce cu funia pe suprafața țăranului, dar i-a ieșit socoteala exactă. A arunca jargoane (arg.) = a) A încerca să convingă pe cineva: Individul arunca jargoane în stânga și-n dreapta, dar nimeni nu se uita la el. b) A minți: E bună apa aici. Degeaba aruncă ei jargoane că apa nu e bună, apa e bună. Sunt oameni care au trăit la 96 de ani. (http://rra.srr.ro) A arunca literele = A scrie în grabă, neîngrijit: Mereu arunci literele și de aceea nu înțeleg întotdeauna ce mi-ai scris. A arunca lumină (într-o problemă) = A lămuri (o problemă): Investigațiile repetate n-au putut să arunce lumină asupra cazului în discuție. [sistema filozofică] aruncă o puternică lumină asupra teoriei evoluțiunii, atavismului, personalității etc. (I. L. CARAGIALE) A arunca o ochire = A cerceta sumar: Să aruncăm dar o ochire asupra trecutului acestei nații. (NICOLAE BĂLCESCU) A arunca o pastilă (sau pastila) (fam.) = A face o aluzie, a aduce vorba: Cel cu reclamele mai aruncă câte o pastilă: „Avem pantofi pentru bărbați cu botul lat... Avem ciorapi pentru femei cu găuri” […] (M. CĂRTĂRESCU) A arunca o vorbă (sau un cuvânt) = A spune ceva în treacăt: Aruncase o vorbă unul dintre țărani. (ION PAS)Un cuvânt aruncat la vreme pregătește ochiul pentru un tablou. (G. CĂLINESCU) În sfârșit, fiindcă trebuia să hotărască ceva, își zise că dis-de-dimineață se va abate pe la Toma, să zvârle o vorbă în treacăt, așa ca din întâmplare, să știricească gândurile lui și pe-ale flăcăului. (LIVIU REBREANU) A arunca ochii(șorii) (pop.) = A trage ocheade: Băiatul arunca mereu ochii asupra fetei și, în cele din urmă, se hotărî să-i vorbească. A arunca pe cineva la închisoare (sau în temniță) = A băga pe cineva la închisoare, a întemnița: […] o vorbă imprudentă descoperă totul și conspiratorii sunt aruncați în temniță. (G. CĂLINESCU) Să nu se întâmple ceva și să piardă tot. Avocații câte șuruburi nu învârtesc. Te bagă în temniță cu dreptatea în mână. (LIVIU REBREANU) A arunca pe ușă afară (fam.) = A goni din casă: Tipul pe care tocmai l-ai aruncat pe ușă afară, pe motiv că eu sunt prea mică pentru un prieten, este fiul șefului tău!. (FLORENTIN SMARANDACHE) L-am aruncat pe ușă afară și a fost ultima oară când l-am văzut în viață... (http://www.alcohelp.ro) A arunca pisica (moartă) în ograda altcuiva = A da vina pe altcineva, a pasa răspunderea altcuiva: Roman și Băsescu renunță la imunitatea parlamentară, demascând în acest fel manevra guvernului de a arunca pisica moartă în ograda vecinului. (ION LAZU) A arunca prosopul (În box) = a) A solicita oprirea meciului, recunoscând superioritatea netă a adversarului: Când un antrenor aruncă prosopul, în box înseamnă un singur lucru: sportivul nu mai poate continua lupta. (http://www.sport.ro/) b) (fig.) A abandona o competiție, a-și recunoaște înfrângerea:În fotbal, prosopul aruncat este un gest care a intrat în istorie și are un singur înțeles: Rapid, învinsă de Dinamo cu 4-1 în Giulești, acum 11 ani, când Cornel Dinu i-a aruncat ostentativ prosopul lui George Copos, care trăia cea mai aspră înfrângere. (http://www.sport.ro/) A arunca sorții (înv.) = A trage la sorți: Din marea unitate etnică a tracilor romanizați care ocupa în veacul de mijloc aproape întreg teritoriul Peninsulei Balcanice […] n-a mai rămas decât mâna aceasta de popor românesc liber pe petecul de pământ dintre Prut, Dunăre și Carpați, și pentru posesiunea acestui petec se vor arunca sorții ca asupra cămășii lui Hristos, de astădată nu în străinătate, ci în chiar Camerele României. (MIHAI EMINESCU) A arunca vina asupra cuiva (sau pe cineva) (pfm.) = A învinovăți: Acolo − în maturul Corp − onorabilul stâlpnic nu a contestat doar adevărul denunțărilor d-lui Moldoveanu, nu, le-a confirmat, ridicând un colțuleț al vălului de pe scabroasa afacere, voind însă a arunca vina pe altul. (MIHAI EMINESCU) A arunca vorbe (d. retori, oratori) = A vorbi pompos și fără conținut: Stimabile, nu vezi că arunci vorbe. Treci la subiect! Mai sorbi repede din paharul cu vin și, mirându-se parcă de el însuși, aruncă aceste vorbe: − Cine este el? [...] (EUGEN BARBU) A arunca vorbe-n vânt = A promite și a nu se ține de cuvânt: Se știa că românii nu aruncă vorbe în vânt. (PAUL NICULESCU-MIZIL) Iar pentru a demonstra că nu aruncă vorbe-n vânt, Hagicalil Erghin a demarat deja discuțiile pentru a ridica un spital în Capitală. (http://www.forbes.ro) A fi aruncat cu sorții (pop.) = A fi tras la sorți: El a aruncat sorții pentru ele și mâna Sa le-a împărțit pământul cu funia de măsurat;ele îl vor stăpâni pentru totdeauna și-l vor locui din generație în generație. (https://www.biblegateway.com/) Apoi au aruncat sorții, iar sorțul a căzut pe Matia care a fost adăugat la numărul celor unsprezece apostoli. (http://www.bible.is/) A (i) se arunca în brațe (sau în brațele) cuiva = A se îndrăgosti de cineva: […] e fascinată subit de el și la sfârșitul actului i se aruncă în brațe. (G. CĂLINESCU) În visările lui, Titu întrezărise o zi când Eugenia, pe care la Sângeorz o văzuse ca o rară frumusețe, îi va cădea în brațe, cucerită de versurile lui devenite celebre. (LIVIU REBREANU) A (i) se arunca la picioare (sau la picioarele) cuiva = A se umili în fața cuiva: Aruncându-i-se la picioare, îi destăinuie cine e. (G. CĂLINESCU) A-i (sau a-l) arunca cuiva în spinare (fam.) = A încerca să te descotorosești de cineva, dându-l în răspunderea altuia: Apoi, orice ar face dânsul și oricâte fantazii ar arunca el în spinarea dobitoacelor, îi e indiferent să știe că dobitoacele nu vor putea protesta, deoarece le-a luat de la început cuvântul. (d. ANGHEL) A-i arunca cuiva sare (sau praf) în ochi (pfm.) = A încerca să-l faci pe cineva să nu vadă starea adevărată a lucrurilor:[...] pe lângă proprietatea și posesiunea liniștită a Basarabiei și a Hotinului, acei tătari n-au trecere, ci sunt pure invențiuni pentru a arunca praf în ochi Europei, neștiutoare de lucrurile noastre de la Dunăre. (MIHAI EMINESCU) Ne aruncă praf în ochi la tv-urile lor, că uite fraților stârpim corupția. (http://comunicarepersonala.com/) A se arunca în partea (sau în sămânța) cuiva = A semăna la chip sau la fire cu cineva: S-a aruncat în partea mâne-sa. (ION CREANGĂ) Nu-mi sameni tu mie, te-ai aruncat în sămânța cea ră [rea] a mâne-ta. (A. MATEEVICI) A se arunca la (sau de) gâtul (cuiva) = A îmbrățișa (pe cineva): Dan s-aruncă la gâtul lui plângând ca un fiu ce n-are să mai vadă pe tatăl său. (MIHAI EMINESCU) A se arunca pe cal = A încăleca dintr-o săritură: Flăcăul s-a aruncat pe cal și i-a dat pinteni. A(-și) arunca ochii (sau o ochire, o privire, o căutătură) la (ori asupra, pe, prin, spre, peste etc.) (pfm.) = a) A privi repede, în treacăt: Baba, care simțise de unde venise piatra își aruncă ochii la fereastra împăratului și vede pe fiul de împărat făcând haz; (P. ISPIRESCU) Moș Hau... a aruncat o privire pripită în juru-i. (MIHAIL SADOVEANU) b) A examina, a cerceta sumar: Măcar din deal, așa ca-n zbor, / S-arunce ochii-n jos spre văi, / Spre sat, spre casa lor. (G. COȘBUC) Când își aruncă ochii spre poartă, ce să vadă!... (ION CREANGĂ) Castelmare ieși nemulțumit, aruncându-i o ultimă privire de ură neîmpăcată. (MIHAI EMINESCU) A(-și) arunca retina peste umăr (arg.) = A observa ce se întâmplă în jur, a se asigura că nu este urmărit: Și-a aruncat retina peste umăr și s-a îndreptat în direcția opusă. A-și arunca (ca buhaiul) țărâna după (sau în) cap (ori pe spinare) (pop.) = A se păgubi prin acțiuni necugetate, făcute la mânie: După aceea începe a-și arunca țărnă după cap, ca buhaiul, și apoi, scurmând de trei ori cu piciorul în pământ, se tologește jos pe pajiște [...] (ION CREANGĂ) Oșlobanu, prost-prost, dar să nu-l atingă cineva cu cât e negru sub unghie, că-și azvârle țărnă după cap, ca buhaiul. (IDEM) A-și arunca viața în șanț (înv.) = A-și risca viața: Trebuie să ne mirăm și astăzi de orbul curagiu tineresc cu care acei tineri, prin ținuta lor, își aruncau viața în șanț. (G. BARIȚ) Arză-te-ar focul! (În blesteme) = Să dea Dumnezeu să te mistuie flăcările (iadului)!: Frunză verde, mărăcine, / Arză-te focul, pădure! (POP.) Parcă arunci în Olt (pop.) = Lucrezi fără spor, cu pierdere de mult timp, material: Orice ar fi făcut, parc-ar fi aruncat în Olt.

SPORT. Subst. Sport, educație fizică, cultură fizică. Sport de masă; sport de performanță. Disciplină sportivă, ramură sportivă. Jocuri sportive. Probă sportivă. Aeromodelism. Alpinism. Atletism, atletică; atletică ușoară; atletică grea; haltere; alergare; cros; săritură în înălțime; săritură în lungime; triplu salt; săritură cu prăjina. Biatlon; triatlon; pentatlon; decatlon. Box, pugilism, pugilat (rar), sportul cu mănuși. Călărie, hipism, echitație. Ciclism. Culturism. Gimnastică; gimnastică sportivă; gimnastică artistică; acrobație. Jocuri sportive: baschet, baschetbal; fotbal, jocul cu balonul rotund, sportul rege; handbal; hochei, hochei pe iarbă; hochei pe gheață; oină; polo; rugbi, jocul cu balonul oval; șah; tenis, sportul alb; tenis de cîmp; tenis de masă, ping-pong; volei. Haltere. Lupte; lupte greco-romane, lupte clasice; lupte libere; judo. Motosport; motociclism; automobilism; carting; motocros; motonautică. Parașutism. Planorism. Pescuit sportiv. Scrimă. Sporturi de iarnă; schi; schi alpin; slalom; bob, săniuțe; sărituri de pe trambulină; patinaj; patinaj viteză; patinaj artistic. Sporturi nautice; canotaj; canotaj academic; Canoe; caiac; caiac-canoe, vele, iahting; natație, înot; polo pe apă. Tir, tragere la țintă. Turism; Cicloturism. Vînătoare. Concurs (sportiv), întrecere, competiție, șalanj; meci, întîlnire, partidă, joc; campionat; balcaniadă; universiadă; olimpiadă. Cupă. Titlu. Campionat național; campionat european; campionat mondial. Adj. Sportiv, de sport; polisportiv. Atletic. Hipic. Ciclist; cicloturist. Gimnastic; acrobatic. Baschetbalistic, fotbalistic; handbalistic; voleibalistic; șahist. Pugilistic. Automobilistic. Vînătoresc, cinegetic. Olimpic. Vb. A face sport, a practica sportul. A alerga; a fugi; a sări (în lungime, în înălțime); a sări cu prăjina. A arunca (discul, sulița, greutatea etc.). A boxa, a pugila. A călări. A juca fotbal (volei, baschet etc.). A face lupte, a lupta. A schia; a patina. A vîsli, a canota, a trage la rame. A înota. A trage la țintă, a ținti. A (se) antrena, a face antrenament. A (se) întrece, a concura, a participa la o competiție. A obține (a stabili) un record, a bate recordul. A deveni campion, a cîștiga titlul de campion. V. sportiv.

FÓTBAL (< fr., engl.) s. n. Joc sportiv cu mingea, în care două echipe (a câte 10 jucători de câmp și un portar) încearcă să introducă (cu piciorul sau cu altă parte a corpului în afară de mâini) mingea în poarta celeilalte echipe, marcând un gol. Se desfășoară pe un teren cu lungimea de 100-110 m și lățimea de 65-75 m, la extremitățile căruia se află două porți (7,32 x 2,44 m). Data oficială de apariție a jocului este considerată 26 oct. 1863, când la Manchester s-a publicat și primul regulament. Este introdus la Jocurile Olimpice în ediția 1900, de la Paris. Campionatele Mondiale încep să se desfășoare din 1930, iar cele europene din 1960. Alte competiții importante: Liga Campionilor, Cupa Cupelor și Cupa U.E.F.A. (Europa), Cupa Libertadores și Artemio Franchi (în America de Sud), Cupa Intercontinentală, Supercupa Europei ș.a. ◊ F. american = joc sportiv inventat (1872, la Harvard) și practicat în S.U.A., asemănător rugbiului. Se dispută între echipe de 11 jucători, un meci având, de obicei, patru reprize a 15 minute de joc efectiv. Terenul (91/49 m) are culoare de 4,5 m, ce trebuie cucerite progresiv și seamănă cu o grilă. Echipamentul (cască, platoșă, apărători etc.) unui jucător cântărește în jur de 8 kg.