COD², coduri, s. n. 1. Act normativ care cuprinde o culegere sistematică de reguli juridice privitoare la o anumită ramură a dreptului. Cod penal. Codul muncii ♦ Ansamblu de reguli privind comportarea cuiva. 2. Sistem de semne sau de semnale convenționale care servește la transmiterea unui mesaj, a unei comunicări. ◊ Cod poștal = număr atribuit unei localități sau străzi. Cod de culori = sistem de notare prin culori a cifrelor care reprezintă parametrii principali ai rezistorilor și condensatoarelor. 3. (Biol.; în sintagma) Cod genetic = mecanism prin care se înregistrează, se conservă și se transmite informația ereditară. – Din fr. code.

COD s.n. 1. Culegere de legi dintr-un anumit domeniu al dreptului. ◊ Codul muncii = ansamblu de norme care reglementează raporturile de muncă. ♦ (Fig.) Culegere de norme referitoare la un anumit domeniu de activitate. 2. Sistem de simboluri (semne) care este folosit ca să reprezinte și să transmită informații (mesaje). 3. (Biol.) Codul genetic = sistem natural prin care se înregistrează, se conservă și se transmite informația ereditară. [< fr. code, cf. lat. codex].

CARIOTIP (< fr. {i}; {s} gr. karyon „nucleu” + typos „caracter”) s. n. (GENET.) Reprezentare grafică sau microfotografică a cromozomilor unei celule, aranjamentul acestora fiind comun pentru toate celulele unui organism sau unei specii date. C. uman se realizează utilizînd clasificarea numerală, în care cromozomii sînt dispuși în ordine de mărime crescîndă (de la 1 la 22), recunoașterea lor făcîndu-se după poziția centromerului și lungimea brațelor; sînt repartizați în 7 grupe, numite după numărul de ordine al primului și ultimului cromozom, cu excepția celor de sex (X, Y), care, pentru a se evita orice confuzie, nu sînt numerotați, păstrîndu-și numele specific. V. idiom, genom, cod genetic.

cod genetic sint. s. Ansamblul materialului genetic ce permite transmiterea informațiilor genetice ◊ „S-a aflat că Hernandez donase sângele pentru Manson și, după caracteristicile lui se modificase codul genetic al lui Manson.” R.l. 11 IX 93 p. 11 (din fr. code génétique; PR)

prion s. m. (med.) ◊ „«Prionul» – o nouă formă de viață lipsită de cod genetic. «Prion»-ul, nume derivat din prescurtarea cuvintelor «proteină» și «infecție» reprezintă cea mai mică proteină identificată până în prezent.” R.l. 22 II 82 p. 6. ◊ „Este vorba [...] de un agent infecțios care provoacă boli nervoase la animale și căruia i s-a dat numele de prion [...] prionul se deosebește radical de toți ceilalți agenți patogeni prin faptul că este alcătuit numai din albumină, fără să conțină acizi nucleici, care sunt, după cum se știe, purtătorii informației genetice la toate viețuitoarele.” Sc. 18 I 84 p. 5; v. și 15 VII 82 p. 5 (din fr. prion; MN 1986)

OCHOA [outʃóuə], Severo (1905-1993), biochimist american de origine spaniolă. Prof. univ. de farmacologie și ulterior de biochimie la New York. Contribuții importante la descifrarea codului genetic și al mecanismului biosintezei acizilor nucleici. A demonstrat rolul important al acidului ribonucleic în creșterea celulară. Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină (1959), împreună cu A. Kornberg.

NIRENBERG [nírənberg], Marshall Warren (1927-2010), biochimist american. Cercetări fundamentale în descifrarea codului genetic care intervine în sinteza proteinelor. A propus, în 1953, modelul structural al acidului dezoxiribonucleic. Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină (1968), împreună cu R. Holley și H.G. Khorana.

HOLLEY [hóli], Robert William (1922-1993), biochimist american. A purificat acidul ribonucleic și a determinat structura lui chimică. Lucrări valoroase privind codul genetic. Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină (1968), împreună H.G. Khorana și M.W. Nirenberg.

KHORANA, Har Gobind (1922-2011), biochimist american de origine indiană. Stabilit în S.U.A. (1960). A realizat sinteza polinucleotidelor și a abordat studiul codului genetic. Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină (1968), împreună cu M.W. Nirenberg și R.W. Holley.

COD², coduri, s. n. 1. Act normativ care cuprinde o culegere sistematică de reguli juridice privitoare la o anumită ramură a dreptului. Cod penal. Codul muncii. ♦ Ansamblu de reguli privind comportarea cuiva. 2. Sistem de semne sau de semnale convenționale care servește la transmiterea unui mesaj, a unei comunicări. ◊ Cod poștal = număr atribuit unei localități sau străzi. Cod de culori = sistem de notare prin culori a cifrelor care reprezintă parametrii principali ai rezistorilor și condensatoarelor. 3. (Biol.; în sintagma) Cod genetic = mecanism biochimic prin care se înregistrează, se conservă și se transmite informația ereditară. – Din fr. code.

GENÉTIC, -Ă (< fr. {i}, {s} gr. gennetikos „care naște”) s. f., adj. 1. Sf. Știință a eredității și variabilității organismelor, care se ocupă cu studiul mecanismelor de înregistrare codificată a informației ereditare, de replicarea și modificarea sa prin mutații, recombinare etc., precum și de procesul de translație, prin care materialul genetic realizează controlul asupra proceselor metabolice din organism, determinând repartiția caracterelor genitorilor la descendenți. Noțiunea de g. a fost introdusă de W. Bateson în anul 1906. Apărută ca ramură a biologiei, devine, în deceniile 5-6 ale sec. 20, prin cercetările și descoperirile lui J. MacLeod, J.D. Watson, F.H.C. Crick, O’Hara, Jenkis etc., știință de sine stătătoare, cu legile și metodele ei proprii de cercetare, Este o știință în plină dezvoltare, cu largi aplicații în agronomie, medicină, demografie etc., din care se desprind permanent noi ramuri: g. moleculară, g. celulară, g. populațiilor etc. ◊ G. moleculară = ramură a g. care cercetează procesele ereditare la nivelul molecular de organizare a sistemelor vii. 2. Adj. Care aparține geneticii, referitor la genetică sau la mecanismele de transmitere ereditară a caracterelor. ◊ Cod g. v. cod¹ (6).

CRIPTO- „ascuns, închis, acoperit, necunoscut”. ◊ gr. kryptos „acoperit, tainic” > fr. crypto-, engl. id. germ. krypto- > rom. cripto-. □ ~bioză (v. -bioză), s. f., reducere reversibilă și de apărare a activităților vitale la unele organisme, în condiții nefavorabile de viață; sin. anabioză; ~blast (v. -blast), s. n., mugure aflat în stare latentă; ~cefal (v. -cefal), s. m., făt teratologic, caracterizat prin lipsa de exteriorizare a capului; ~cer (v. -ceri), adj., (despre insecte) cu antene ascunse; ~coci (v. -coc), s. m. pl., ciuperci levuriforme; ~didim (v. -didim), s. m., tumoare congenitală din interiorul corpului unui fetus, produsă prin creșterea separată a celulelor desprinse în cursul dezvoltării embrionare; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante erbacee perene ale căror organe de înmulțire iernează sub pămînt sau sub apă; ~game (v. -gam), adj., s. f. pl., 1. adj., Care aparține criptogamelor. 2. s. f. pl., Încrengătură a regnului vegetal, cuprinzînd plante inferioare vasculare și nevasculare, lipsite de flori și care se înmulțesc prin spori; ~gamie (v. -gamie), s. f., 1. Înmulțire cu elemente reproductive ascunse sau necunoscute. 2. Studiul criptogamelor; ~gen (v. -gen₁), adj., 1. (Despre viețuitoare) A cărei origine și evoluție anterioară sînt necunoscute. 2. (Despre plante și animale) Care provine din regiuni inaccesibile cercetărilor; ~genetic (v. -genetic), adj., 1. (Despre o maladie) A cărui cauză nu poate fi determinată. 2. (Despre plante) Cu origine filogenetică necunoscută; ~graf (v. -graf), s. m., specialist în criptografie (1); ~grafie (v. -grafie), s. f., 1. Scriere secretă cu ajutorul unui cod de semne convenționale. 2. Disciplină care se ocupă cu studiul criptogramelor (1). 3. Joc distractiv constînd în dezlegarea unei fraze scrise cu ajutorul unor semne, litere sau cifre etc.; ~gramă (v. -gramă), s. f., 1. Document scris cu caractere secrete, cărora li se atribuie, pe baza unui cod, valori speciale, cunoscute doar de cei inițiați. 2. Joc distractiv constînd din împărțirea unei fraze într-un număr exact de fragmente, care se înscriu într-o formă geometrică regulată, urmînd să fie aflate locul și mediul în care ele se succed; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în criptologie; ~logie (v. -logie₁), s. f., disciplină care se ocupă cu scrierile secrete, cu documentele cifrate; ~menoree (v. meno-, v. -ree), s. f., absența exteriorizării fluxului menstrual; ~mer (v. -mer), adj., s. n., 1. adj., (Despre o genă) Cu efecte fenotipice necunoscute. 2. s. n., Alelă recesivă ascunsă; ~merie (v. -merie), s. f., prezență a unor caractere ereditare latente, care nu pot fi recunoscute sub aspect fenotipic; ~mnezie (v. -mnezie), s. f., tulburare de memorie constînd în incapacitatea de a diferenția evenimentele trăite de propria persoană de cele din vis, citite sau auzite; ~plasmă (v. -plasmă), s. f., parte negranulară din citoplasmă; ~pode (v. -pod), adj., s. n. pl., (crustacee) cu picioare ascunse; ~podie (v. -podie), s. f., 1. Diformitate congenitală, în care piciorul, existent ca rudiment, este ascuns în celelalte organe dezvoltate normal. 2. Diformitate constînd în umflarea considerabilă a feței dorsale a piciorului; ~por (v. -por), s. m., por neaparent, situat sub epidermă; ~radiometru (v. radio-, v. -metru₁), s. n., instrument cu care se poate măsura puterea de penetrație a razelor X; ~ree (v. -ree), s. f., secreție excesivă a glandelor endocrine; ~scop (v. -scop), s. n., vizor pentru examene radioscopice în camere luminate; ~zoic (v. -zoic), adj., (despre viețuitoare) care trăiește în locuri întunecoase sau ascunse.

COD¹ s. n. 1. act normativ cuprinzând normele juridice dintr-o anumită ramură a dreptului ◊ (fig.) ansamblu de norme privind comportarea normală. 2. sistem de semne (simboluri) folosit în reprezentarea și transmiterea informațiilor sau a mesajelor. ♦ ~ poștal = indicativ prin cifre sau litere, corespunzător fiecărei localități, care facilitează cartarea corespondenței. 3. ~ genetic = reprezentare biochimică a informației genetice; ~ de culori = sistem de notare prin culori a cifrelor reprezentând parametrii principali ai rezistorilor și condensatoarelor. (< fr. code)

CONVERSIUNE s. f. 1. modificare a condițiilor inițiale ale unui împrumut. ◊ preschimbare a unei valori monetare într-o valoare de altă natură. 2. (rar) schimbare a naturii, a formei unui lucru. ◊ modificare a unui sistem fizic sau tehnic prin transformarea unor mărimi date. ◊ transformare, în urma unui proces chimic, a unei specii de molecule în alte specii de molecule. ◊ (biol.) schimbare în ordine liniară a genelor; transmutație genetică. 3. reluare în ordine inversă a termenilor unei sintagme, cu sau fără schimbarea înțelesului ori funcțiilor sintactice; reversiune. ◊ schimbare a clasei lexico-gramaticale, a valorii unui cuvânt; hipotaxă. 4. (log.) răsturnare a unei judecăți prin înlocuirea reciprocă a subiectului cu predicatul. 5. traducere a unui cuvânt, număr sau mesaj alfanumeric dintr-un cod sau limbaj într-altul. 6. mecanism psihic care face să apară un simptom corporal la locul unui efect refulat ce nu poate accede în conștiință fără a provoca o reacție de angoasă. (< fr. conversion, lat. conversio)

CONVERSIUNE s.f. 1. Schimbare a condițiilor unui împrumut (prin prelungirea termenelor, micșorarea dobînzilor etc.). ♦ (Ec.) Preschimbare a unei valori (mai ales monetare) într-o valoare de altă natură. 2. (Rar) Schimbare a naturii, a formei unui lucru. ♦ Transformare în urma unui proces chimic, a unei specii de molecule în alte specii de molecule. ♦ (Biol.; în forma conversie) schimbare în ordinea liniară a genelor; transmutație genetică. 3. Reluare în ordine inversă a termenilor unei sintagme sau fraze, fără ca înțelesul să sufere; reversiune. ♦ Formare de noi cuvinte prin schimbarea categoriei gramaticale; hipotaxă. 4. (Log.) Răsturnare a unei judecăți prin înlocuirea reciprocă a subiectului cu predicatul. ♦ (Cib.) Traducere a unui cuvînt, a unui număr sau a unui mesaj alfanumeric dintr-un cod sau limbaj într-altul. [Var. conversie s.f. / cf. fr., engl. conversion, lat. conversio].

cod² sn [At: RUSSO, S. 90 / Pl: ~uri / E: fr code] 1 Act normativ care cuprinde o culegere sistematică de reguli juridice privitoare la o anumită ramură a dreptului. 2 Ansamblu de reguli privind comportarea cuiva. 3 Sistem de semne sau de semnale convenționale care servește la transmiterea unui mesaj, a unei comunicări. 4 (Îs) ~ poștal Număr atribuit unei localități sau străzi. 5 (Îs) ~ de culori Sistem de notare prin culori a cifrelor care reprezintă parametrii principali ai rezistorilor și condensatoarelor. 6 (Blg; îs) ~ genetic Mecanism prin care se înregistrează, se conservă și se transmite informația ereditară.

COD ~uri n. 1) Ansamblu de reguli, de precepte sau de prescripții referitoare la conduită. ~ de onoare. ~ul vieții. 2) Culegere de reguli juridice dintr-o anumită ramură a dreptului; codice ~ul muncii. ~ penal. 3) Sistem de simboluri, care are destinația de a reprezenta și a transmite o informație; cifru. ~ secret. 4) Culegere de simboluri, care are destinația de a reprezenta și a transmiteo informație secretă; cifru. ~ internațional. 5) Sistem riguros de relații structurale între semne și ansambluri de semne. ~ lingvistic. ~ grafic. ◊ ~ poștal sistem de cifre, indicând localitatea și numărul oficiului poștal al destinatarului, care se înscrie pe trimiterile poștale, pentru a fi cartate cu ajutorul tehnicii automate. ~ genetic sistem de înregistrare, conservare și de transmitere a informației ereditare. /<fr. code

COD¹ (< fr., lat. codex „culegere”) s. n. 1. Ansamblul unor reguli de conduită, de precepte, de prescripții; documentul ce le cuprinde. 2. (Dr.) Culegere de legi; codex (3). 3. Act normativ, cuprinzînd sistematizarea și unificarea principalelor norme dintr-o anumită ramură a dreptului (ex. c. civil, c. de procedură civilă, c. de procedură penală, c. muncii, c. penal). 4. Sistem de semnale sau de semne convenționale cu semnificații bine precizate, ale căror combinații sînt folosite pentru transmiterea unor mesaje (ex. c. Morse, c. Bodo, c. telegrafic). ◊ C. meteorologic = sistem de simboluri adoptat prin convenție internațională, pentru transmiterea concisă, rapidă și completă a mesajelor meteorologice necesare elaborării hărților sinoptice. ◊ C. de semnale = dicționar în care sînt înscrise semnificațiile combinațiilor de semnale optice, acustice sau radio, între nave și uscat. ◊ C. de pavilioane = ansamblul format din numărul minim de pavilioane, flamuri și triunghiuri necesare pe o navă pentru a semnaliza conform unui cod de semnale. 5. (INFORM.) Corespondență biunivocă între simboluri a două alfabete (în general unul este format din cifrele unui sistem de numerație), avînd drept scop trecerea de la o formă de reprezentare a informației la alta. ◊ C. ASCII (A[merican] S[tandard] C[ode] for I[nformation] I[nterchange]) = c. cu șapte cifre binare pentru alfabetul format din cifrele zecimale, literele mari și mici ale alfabetului englez, semnele de punctuație, operatorii aritmetici și logici, simbolurile pentru controlul comunicației și editare. ◊ C. binar = c. alcătuit din cifrele sistemului de numerație binar, 0 și 1. * C. mașină = c. binar în care fiecare cuvînt cu sens corespunde unui simbol al alfabetului format din operațiile pe care le poate executa o unitate centrală de prelucrare. 6. C. genetic = sistem unic în care mesajul genetic se găsește în însăși structura acizilor nucleici: ansamblul codonilor determină secvența aminoacizilor în proteine; ordinea înlănțuirii lor este dirijată de un ARNm, matrice pentru ARNt, care se atașează pe ea succesiv, conform regulii de complementaritatea bazelor nucleice (adenină, uracil, citozină); fiecărui codon din ARNm îi corespunde un ARNt care poartă un anticodon. Identificarea codonului corespunzător unui anume loc în acid se face cu ajutorul unui tabel ce rezumă c.g. universal, în care fiecare codon are, în ordine, o bază la stînga, una în partea de sus și a treia în dreapta tabelului.