ÎMBUTELIA vb. I. tr. A trage (un lichid) în sticle; a încărca buteliile (cu gaze lichefiate). [Pron. -li-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. embouteiller].

centraș, centrași s. m. șef al unei centru de umplere și comercializare a buteliilor de gaz.

BUTELIE, butelii, s. f. 1. Recipient cilindric de oțel pentru gaze comprimate. ◊ Butelie de Leyda = condensator electric în formă de cilindru sau de con. 2. Sticlă pentru păstrat sau transportat lichide. – După fr. bouteille.

EXPLODA, explodez, vb. I. Intranz. 1. (Despre o materie explozivă) A se descompune violent sub acțiuni termice sau mecanice, cu producere bruscă de căldură și dezvoltare de gaze sub mare presiune, care produc zguduituri și bubuituri puternice. Nitroglicerina explodează ușor. ♦ (Despre obuze, proiectile, mine etc.) A se sparge, a sări în aer prin aprinderea încărcăturii de explozibil; a face explozie. Aviația ajunsese deasupra lor. Una după alta. bombele șuierau și explodau, încadrîndu-i. CAMILAR, N. I 435. Au rămas... pogoane întregi de pămînt nelucrat, sterp de 18 ani, răscolit de obuze – așa cum au explodat. SAHIA, N. 17. ◊ Fig. Dînd muguri milioane, fără șoapte, Pădurile au explodat azi-noapte. JEBELEANU, P. 30. ♦ (Despre aparate care funcționează cu gaze sub presiune) A sări în aer, a se sfărîma datorită presiunii interioare. Buteliile de gaze lichefiate pot exploda dacă sînt ținute lîngă foc. ♦ (Despre gaze) A țîșni brusc în cursul unei erupții vulcanice. 2. Fig. A interveni în discuție brusc, pe neașteptate; a izbucni. Baloleanu se uită perplex o fracțiune de secundă, apoi explodă cu o indignare amicală. REBREANU, R. I 251.

BUTELIE s.f. 1. (Tehn.) Recipient cilindric de oțel în care se păstrează gaze comprimate. ◊ (Fiz.) Butelie de Leyda = condensator electric de formă cilindrică, construit prima dată în 1746 de trei savanți olandezi. 2. Sticlă pentru păstrat sau transportat lichide. [Gen. -iei. / < fr. bouteille].

ARAGAZ, (2) aragazuri, s. n. 1. Amestec de gaze lichefiate comprimat în butelii speciale, folosit drept combustibil. 2. Mașină de gătit sau reșou care folosește acest combustibil. – Din inițialele A.R. [= Astra Romînă] + gaz.

pebegaz sn [At: SFC I, 200 / Pl: ~uri / E: pe(trol) + be (=Block) + gaz] (Dc; iuz) Amestec de gaze lichefiate comprimat în butelii speciale și folosit drept combustibil.

SIFON, sifoane, s. n. 1. Tub în formă de U răsturnat folosit pentru a face ca un lichid să treacă de la un nivel la alt nivel, pe deasupra unui obstacol care împiedică scurgerea liberă a lichidului. 2. Dispozitiv în formă de S, de U sau de P montat la punctul de legare dintre un obiect de instalație sanitară și o conductă de canalizare, cu scopul de a opri, prin formarea unui dop de apă, trecerea gazelor din canal în instalație. 3. Butelie etanșă de sticlă, de material plastic etc., cu pereții groși, folosită pentru păstrarea și debitarea sub presiune a apei acidulate cu bioxid de carbon; p. ext. apă gazoasă obținută prin saturarea cu bioxid de carbon, sub presiune, a apei potabile. 4. Aparat pentru spălarea și dezinfectarea anumitor cavități ale organismului (stomac, nas etc.). 5. Organ de locomoție sau de circulație în formă de pâlnie la unele animale acvatice inferioare. – Din fr. siphon, lat. sipho, -onis, germ. Siphon.

SIFON s.n. 1. Tub curbat sub formă de U întors, folosit pentru a transvaza un lichid între două niveluri diferite. 2. Piesă de metal, de porțelan etc. care se montează pe o conductă de canalizare cu scopul de a opri trecerea gazelor din canal în instalație. 3. Butelie de sticlă pentru apă gazoasă. ♦ Apa gazoasă dintr-o astfel de butelie. 4. Aparat pentru spălarea cu presiune a anumitor cavități ale corpului. 5. Organ al cefalopodelor în formă de tub, care servește pentru locomoție. 6. Canal natural de forma literei U întors prin care sunt drenate apele din grote sau din alte goluri subterane. [< fr. siphon, cf. lat., gr. siphon].

pinguin, pinguini s. m. speculant specializat în umplerea buteliilor de mic litraj cu gaz din alte recipiente

SIFON¹ s. n. 1. tub curbat sub formă de U întors, pentru a transversa un lichid între două niveluri diferite. 2. piesă de metal, de porțelan etc. care se montează pe o conductă de canalizare cu scopul de a opri trecerea gazelor din canal în instalație. 3. butelie de sticlă pentru apă gazoasă; apa însăși. 4. aparat pentru spălarea cu presiune a anumitor cavități ale corpului. 5. organ în formă de tub sau de pâlnie, la cefalopode, servind pentru locomoție sau hrănire. 6. canal natural de forma literei U întors prin care sunt drenate apele din grote sau din alte goluri subterane. (< fr., gr. siphon, germ. Siphon)

BUTELIE, butelii, s. f. 1. Vas de sticlă, de material plastic sau de metal, de diferite forme, folosit pentru depozitarea și transportarea unor materiale fluide, granulare sau pulverulente. ◊ Butelie de Leyda = condensator electric în formă de cilindru sau de con, alcătuit dintr-o butelie de sticlă cuprinsă între două armături metalice. ♦ Recipient metalic destinat să conțină un gaz sub presiune sau lichefiat. Butelie de aragaz. 2. Sticlă pentru păstrat sau pentru transportat lichide; butelcă. – Din fr. bouteille.

SIFON, sifoane, s. n. 1. Tub în formă de U răsturnat folosit pentru a face ca un lichid să treacă de la un nivel la alt nivel, pe deasupra unui obstacol care împiedică scurgerea liberă a lichidului. 2. Dispozitiv în formă de S, de U sau de P montat la punctul de legare dintre un obiect de instalație sanitară și o conductă de canalizare, cu scopul de a opri, prin formarea unui dop de apă, trecerea gazelor din canal în instalație. 3. Butelie etanșă de sticlă, de material plastic etc., cu pereții groși, folosită pentru păstrarea și debitarea sub presiune a apei acidulate cu dioxid de carbon; p. ext. apă gazoasă obținută prin saturarea cu dioxid de carbon, sub presiune, a apei potabile. 4. Aparat pentru spălarea și dezinfectarea anumitor cavități ale organismului (stomac, nas etc.). 5. Organ de locomoție sau de circulație în formă de pâlnie la unele animale acvatice inferioare. – Din fr. siphon, lat. sipho, -onis, germ. Siphon.

ARAGAZ, (2) aragazuri, s. n. 1. Numele curent al unui amestec de gaze lichefiate, care, comprimat în butelii speciale, este folosit drept combustibil în locuințe, ateliere, laboratoare etc. 2. Mașină de gătit sau reșou care folosește acest combustibil.

BUTELIE, butelii, s. f. 1. Recipient cilindric de oțel (prevăzut cu supapă de închidere) pentru gaze comprimate (aer, oxigen etc.). Butelie de aragaz. Butelie de Leyda = condensator electric în formă de cilindru. 2. (Franțuzism) Sticlă pentru păstrat lichide. Căpitanul scoase o butelie de Porto și un borcan de tutun Caporal. BART, E. 270. – Pronunțat: -li-e.

sifon sn [At: I. GOLESCU, C. / V: (îrg) ți~ / Pl: ~oane / E: fr siphon, lat sipho, -onis] 1 Țeavă îndoită, cu două brațe inegale, folosită la transvazarea lichidelor între două niveluri diferite. 2 Dispozitiv în formă de S, de U sau de P montat la punctul de legare dintre un obiect de instalație sanitară și o conductă de canalizare, cu scopul de a opri, prin formarea unui dop de apă, trecerea gazelor din canal în instalație. 3 Butelie etanșă de sticlă sau plastic, cu pereții groși, folosită pentru păstrarea și debitarea sub presiune, prin deschiderea unei supape, a apei acidulate cu bioxid de carbon. 4 (Pex) Apă acidulată obținută prin saturarea cu bioxid de carbon, sub presiune, a apei potabile Si: (pop) apă gazoasă, (rar) sodă. 5 (Fam; îe) A-i veni (cuiva) cu ~ A se supăra (11). 6 Aparat de uz medical pentru spălarea și dezinfectarea anumitor cavități ale organismului (stomac, nas etc.). 7 Organ de locomoție sau de circulație în formă de pâlnie, la unele animale acvatice inferioare. 8 (Arg) Sifilis. 9 (Gfg; înv) Vânt foarte puternic în formă de vârtej. asemănător cu tromba¹.

BUTELIE ~i f. 1) Vas (de sticlă, metal sau material plastic), de diferite forme, mai ales cilindrică, folosit pentru păstrarea și transportarea unor materiale fluide, granulare sau pulverulente. 2) Recipient cilindric de metal rezistent, în special de oțel, folosit pentru păstrarea gazelor comprimate. 3) Conținutul unor asemenea recipiente. [Art. butelia; G.-D. buteliei; Sil. -li-e] /<fr. bouteille

ARAGAZ s.n. 1. Amestec de gaze lichefiate, folosit drept combustibil comprimat în butelii speciale. 2. Mașină de gătit, reșou la care se folosește acest combustibil. [Pl. -zuri, -ze. / < A(stra) R(omînă) + gaz – nume comercial].

îmbuteliere sf [At: DEX² / P: ~li-e~ / Pl: ~ri / E: îmbutelia] 1 Umplere sub presiune a unei butelii, a unei sticle, închizând-o apoi ermetic. 2 Introducere a unui lichid sau a unui gaz într-o sticlă sau într-o butelie închisă ermetic.

ARAGAZ, (2) aragazuri, s. n. 1. Gaz lichefiat conținând 90% butan, păstrat sub presiune în butelii speciale și folosit drept combustibil pentru uz casnic. 2. Mașină de gătit sau reșou care folosește acest combustibil. – A.R. [=Astra Română] + gaz.

ARAGAZ, (2) aragazuri, s. n. 1. Gaz lichefiat conținând 90% butan, păstrat sub presiune în butelii speciale și folosit drept combustibil pentru uz casnic. 2. Mașină de gătit sau reșou care folosește acest combustibil. ♦ P. ext. Mașină de gătit sau reșou care folosește curent electric. – A. R. [= Astra Română]^[1] + gaz.

GAZ², gaze, s. n. 1. Nume generic dat acelor corpuri fluide care, din cauza coeziunii moleculare foarte slabe, iau forma și ocupă volumul oricărui recipient în care sînt introduse. Gaz inflamabil. Gaze de mină. ▭ Gazele nu au nici o coeziune și sînt foarte compresibile. CARAFOLI-OROVEANU, M. F. I 10. ◊ Gaz aerian (sau de iluminat) = gaz obținut prin distilarea huilei la temperaturi înalte; se transportă prin conducte și se întrebuințează la încălzit și la iluminat. O casă de București... cu un felinar de gaz aerian la trotuar. BASSARABESCU, V. 127. Gaz lichefiat = gaz obținut în rafinăriile de petrol și păstrat în stare lichidă în butelii de presiune; se întrebuințează ca combustibil casnic. V. aragaz. Gaze naturale = nume dat gazelor combustibile care emană din pămînt mai ales în regiunile petrolifere; sînt formate în cea mai mare parte din metan, pot fi transportate prin conducte și se întrebuințează ca combustibil, ca materie primă pentru fabricarea negrului de fum etc. 2. (De obicei la pl., adesea determinat prin «de luptă» sau «de război») Nume dat unor substanțe gazoase sau unor aerosoli asfixianți ori toxici, folosiți în războaie de unele armate beligerante. Dogoarea văratică a soarelui pătrunde usturător, ca un gaz de război. SAHIA, N. 29. 3. (La pl.) Emanații gazoase ale stomacului sau ale intestinelor. 4. Nume dat în mod impropriu unui produs lichid al țițeiului, întrebuințat ca combustibil în lămpi; petrol lampant. N-ai vîndut tu mîl amestecat cu gaz și spuneai că-i o păcură nouă... CAMILAR, TEM. 56. Da de ce nu aprinseși lampa, mamă? ori nu mai e gaz? REBREANU, R. I 206. Irina aprinse o lampă cu gaz cît o tărtăcuță de mare. BUJOR, S. 106. ◊ Expr. (Familiar) Doar n-am băut gaz ca să... = doar n-am înnebunit, nu mi-am pierdut mințile ca să... A arde gaz sau a arde gazul degeaba = a pierde vremea de pomană, a nu face nimic.Dacă mai arzi mult gaz pe-aici, n-ai s-ajungi la ferma ta nici săptămîna viitoare. V. ROM. mai 1954, 44.

* CONDENSATOR sm. și (pl. -oare) sn. 1 📻 Aparat cu ajutorul căruia se condensează un gaz, o forță motrice, etc. ¶ 2 ⚡ Aparat pentru a acumula electricitatea (🖼 1421): butelia de Leyda este un ~ electric; ~ variabil, condensator cu capacitate variabilă, întrebuințat în radiofonie (🖼 1422) ¶ 2 📻 Sistem de lentile care strînge razele luminoase [fr.].

BUTELIE s. f. 1. recipient cilindric de oțel în care se păstrează gaze comprimate. ♦ ~ de Leyda = condensator electric de formă cilindrică. 2. (arheol.) vas din metal sau din sticlă, cu gâtul foarte îngust, pentru păstrat sau transportat lichide. (după fr. bouteille)

butelie sf [At: (a. 1784), IORGA, S. D. VIII, 10 / P: ~li-e / Pl: ~ii și (înv) ~teluri / E: fr bouteille] 1 Vas de sticlă, de material plastic sau de metal, de diferite forme, folosit pentru depozitarea și transportarea unor materiale fluide, granulare sau pulverulente Si: butelcă (1). 2 (Pex) Conținutul unei butelii (1). 3 (Teh) Recipient cilindric de oțel (cu supapă de închidere) pentru gaze comprimate (aer, oxigen, hidrogen, azot, metan, butan). 4 (Elt; îs) ~ de Leyda Condensator electric în formă de cilindru sau de con, alcătuit dintr-o butelie de sticlă cuprinsă între două armături metalice.

îmbutelia vt [At: DEX² / P: ~li-a / Pzi: ~iez / E: fr embouteiller] 1 A umple sub presiune o butelie, o sticlă, închizând-o apoi ermetic. 2 (C. i. un lichid, un gaz) A introduce în recipiente închise ermetic.

butelie s.f. 1 Vas, de obicei de sticlă, de diferite forme, cu gîtul lung, a cărui gură se astupă cu un dop, folosit pentru păstrarea, transportarea vinului, a altor lichide sau a unor materiale granulare sau pulverulente. Căpitanul scoase o butelie de Porto și un borcan de tutun (BART). ◊ Expr. A sta cu ochii (ca) pe butelie = a fi foarte atent, foarte vigilent (păzindu-se de hoți). Vigilență și justiție înseamnă să stai tot timpul cu ochii pe butelie (DIN.). ♦ Ext. Aragaz. A dat foc la butelie. 2 (electr.) Butelie de Leyda = condensator electric în formă de cilindru sau de con, alcătuit dintr-o butelie de sticlă cuprinsă între două armături metalice. 3 Recipient cilindric de oțel (cu supapă de închidere) destinat să conțină gaze sub presiune sau lichefiate (aer, oxigen, hidrogen, azot, metan, butan). • acc. și butelie. pl. -ii. g.-d. -iei. /<fr. bouteille.

ARAGAZ s. n. 1. amestec de gaze petroliere (butan, propan) cu etan, pentan etc. lichefiate, folosit drept combustibil comprimat în butelii speciale. 2. mașină de gătit, reșou la care se folosește acest combustibil. (< A/stra/ R/omână/ + gaz)

gaz¹ sn [At: MDT / Pl: ~e, și (înv) ~uri / E: fr gaz] 1 Nume generic dat corpurilor fluide cu densitate redusă, incolore, ușor deformabile și expansibile, care, din cauza coeziunii moleculare slabe, nu au o formă proprie stabilă și tind să ocupe întregul volum pe care-l au la dispoziție. 2 Amestec de substanțe gazoase întrebuințat drept combustibil. 3 (Îs) ~ aerian (sau de iluminat) Gaz obținut în mod artificial prin distilarea la temperaturi înalte (900°-1000°) a huilelor și folosit, după epurare, pentru încălzit și iluminat. 4 (Îs) ~e naturale Gaze combustibile acumulate în pământ în urma unor procese naturale. 5 (Îs) ~ metan (sau de baltă) Gaz natural inflamabil care conține metan în proporție de până la 99%. 6 (Îs) ~ de lemn Gaz obținut prin distilarea uscată a lemnului, care se folosește drept combustibil (și în motoarele cu explozie). 7 (Îs) ~ ideal (sau perfect) Gaz ipotetic extrem de rarefiat, la care produsul dintre presiune și volum rămâne constant la orice temperatură. 8 (Îoc cu gaz ideal) Gaz obișnuit care se găsește în natură și nu se comportă conform legii gazelor perfecte. 9 Petrol rafinat. 10 (Pfm; îe) (Doar) n-am băut ~ (Doar) n-am înnebunit. 11 Lampă primitivă cu gaz. 12 (Îs) ~ lichefiat Amestec de gaze combustibile ușor lichefiabile, obținut prin extragerea directă din gaze de sondă sau prin distilare din unele produse petroliere, păstrat în stare lichidă în butelii. 13 (Îs) ~ nobil Fiecare dintre elementele chimice situate în grupa a opta a sistemului periodic al elementelor, inclusiv heliu, caracterizate prin inerția lor chimică. 14 (Îs) ~ solid Combinație solidă de molecule de gaz metan și apă, care se găsește în special în zonele unde pământul este înghețat până la mari adâncimi. 15 (Lpl; șîs ~e toxice de luptă) Substanțe gazoase toxice sau asfixiante folosite în război. 16 (Lpl) Emanații gazoase ale stomacului sau ale intestinelor. 17 (Îe) A arde ~ (sau ~ul) degeaba A nu face nimic.

MANOMETRU s. n. Instrument de măsurat presiunea unui gaz sau a unui lichid în stare de vapori dintr-un spațiu închis. Cf. PONTBRIANT, D., COSTINESCU, LM. Manometrele servesc pentru a măsura presiunea la care se află un gaz. PONI, F. 79, cf. BARCIANU, ALEXI, W., NICA, L. VAM. Aparatul de sudat autogen se compune din: rezervor.. . , butelie de oxigen, manometru. IOANOVICI, TEHN. 163. Acetilena se eliberează și se poate întrebuința trecînd-o printr-un manometru de reducție. ORBONAȘ, MEC. 395. Manometrele. . . și orice alte dispozitive de control. . . vor fi întotdeauna în stare de funcționare. PREV. ACCID. 7. Manometrele sînt aparate ce servesc la măsurarea presiunii gazelor. MARIAN-ȚIȚEICA, FIZ. I, 168, cf. V. ROM. august 1960, 83. ◊ Manometru cu mercur = instrument de măsurare a presiunii atmosferice. V. barometru. – Pl.: manometre. – Din fr. manomètre.

SIFON ~oane f. 1) Tub în formă de U, folosit pentru trecerea unui lichid de la un nivel superior la un nivel inferior. 2) Butelie în care se păstrează sub presiune apa gazoasă. 3) Piesă montată pe o conductă de canalizare pentru a împiedica ieșirea gazelor din canal în încăpere. 4) Aparat pentru spălarea și dezinfectarea unor cavități ale corpului (nas, gură etc.). 5) Organ de locomoție în formă de tub la unele moluște marine. /<fr. siphon, lat. sipho, ~onis, germ. Siphon

BALON aerostat fără propulsie proprie, având un înveliș impermeabil, în general de formă sferică (umplut cu un gaz mai ușor decât aerul – hidrogen, heliu sau aer cald) căruia i se atașează o nacelă (v.) pentru aparate de bord, fotografice, butelii și arzător și echipaj. Baloanele sunt utilizate în scopuri științifice (explorarea atmosferei, ridicarea instrumentelor de observare meteorologică și astronautică, observarea aștrilor de la înălțimi mari, unde aerul este mai clar), militare (cercetarea și corectarea tragerilor de artilerie, fotografierea teritoriului inamic, mijloc pasiv de apărare antiaeriană etc.) și sportive. Baloanele pot fi: libere, captive, de baraj (în ambuscade aeriene împotriva mijloacelor de atac aeriene ale inamicului, în special pe timp de noapte), meteorologice, sportive etc. Baloanele captive sunt ancorate la sol sau de nave cu ajutorul unui cablu special, folosite în observările aeriene, terestre sau marine sau pentru antrenamentul parașutiștilor. Baloanele meteorologice – sonde, radiosonde și pilot sunt folosite pentru determinarea direcției și intensității vântului, a limitelor straturilor de nori la diferite înălțimi, a presiunii și umidității aerului. Baloanele sportive sunt libere și se încadrează în clasa A, umplute cu aer cald: A1 – baloane până la 250m³; A2 între 250-400m³; A3 între 400-600m³; A4 între 600-900m³ etc., până la 4000m³ și mai mari. Baloanele sanitare asigură asistență medicală de specialitate altor baloane aflate în croazieră sau în misiuni de lansări de parașutiști și care coboară în zona de lansare pentru a se interveni în timp util în cazul producerii unor accidente. Balonul izentropic are un diametru exterior de până la 7m, fiind utilizat în cercetări aerodinamice. Este alcătuit din două baloane, unul cuprins în celălalt, cel interior – balonet (v.), umplut cu aer apăsând mai intens sau mai slab asupra mediului din celălalt – heliu, care se comportă ca un lest, determinând urcarea sau coborârea.

REȘOU, reșouri, s. n. Aparat încălzit cu gaz sau cu electricitate, servind pentru a încălzi sau a fierbe alimente, preparate de laborator etc. Produse ce se lucrează astăzi în întregime în țară sînt de asemeni:... butelii și reșouri de aragaz, răcitoare de diferite tipuri etc. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2547.