PERPETUUM MOBILE subst. 1. Sistem mecanic, termic, electric etc. imaginar, care ar fi capabil să funcționeze neîncetat, efectuând lucru mecanic sau producând energie, fără să primească energie din exterior sau consumând numai din energia termică a unui singur corp, fără a se afla în contact și cu un alt corp mai rece decât primul. 2. Denumire dată unor piese muzicale instrumentale de virtuozitate cu ritm rapid, alcătuite din note scurte și de valoare egală, a căror succesiune repetată lasă impresia unei mișcări continue. – Loc. lat.

perpetuum mobile s. n.

PERPETUUM: ~ mobile 1) Mecanism tehnic imaginar care ar fi capabil să funcționeze fără încetare, să producă energie sau să efectueze un lucru mecanic, fără a primi energie din exterior. 2) Piesă muzicală instrumentală cu ritm rapid, alcătuită din sunete de valoare mică și egală, care, succedându-se, lasă impresia unei mișcări continue. /Cuv. lat.

PERPETUUM s.n. Realizare a unei entități veșnice, perpetue. ◊ Perpetuum mobile = sistem fizic sau tehnic imaginar care ar putea funcționa la infinit, producînd lucru mecanic sau energie fără a primi energie din afară. ♦ (Muz.) Compoziție clasică cu caracter de virtuozitate, bazată pe revenirea repetată a aceleiași teme. [Pron. -tu-um. / < lat. perpetuum mobile].

PERPETUUM MOBILE s. n. 1. sistem mecanic, termic, electric etc. imaginar care ar putea funcționa la infinit, producând energie sau lucru mecanic fără a primi energie din exterior. 2. (muz.) piesă instrumentală cu pasaje de virtuozitate, bazată pe succesiunea rapidă și continuă a unor sunete de durată egală, cu revenire repetată a temei principale. 3. mișcare continuă. (< lat. perpetuum mobile)

mișcare 1. Schimbare de poziție a sunetelor în timp, către grav sau către acut. M. directă (vocile (2)), partidele* merg în același sens, ascendent sau descendent,contrară (o voce, o partidă urcă, iar cealaltă coboară), oblică* (una dintre voci sau partide este staționară); m. paralelă (2) (vocile au o m. directă, păstrând totodată între ele același interval, ex. terțe* sau sexte* paralele; în contrapunctul și în armonia clasică, cvintele* și octavele* paralele sunt interzise). Expresia it. moto contrario cu referire la un motiv contrapunctic, poate fi sin. cu inversare* (v. armonie (III, 1); canon; contrapunct; imitație; polifonie; răsturnare). 2. Termenul este întrebuințat pentru a desemna impresia de m., pe care o produce desfășurarea în timp a muzicii; gradul de viteză al muzicii se apreciază în funcție de o anumită durată (I, 1) luată drept etalon (sens în care m. este sin. cu tempo (2); v. și metronom). Încercările de a găsi un etalon absolut s-au dovedit totuși a fi iluzorii, întrucât fenomenul în cauză este subiectiv și depinde de o serie de imponderabile, ce pot fi aflate atât în planul virtual de existență al muzicii (caracterul acesteia, intențiile compozitorului), cât și în actualizarea muzicii, m. fiind unul dintre factorii esențiali ce țin de interpretare* înțelegând interpretarea nu numai ca execuție, dar și ca receptare și unde intră în joc personalitatea interpretului, circumstanțele în care se execută muzica, spiritul epocii ș.a. Ceea ce nu înseamnă că m. poate fi interpretată arbitrar: există în primul rând anumite limite psihologice care o reglează, îar într-un mediu cultural omogen există o zonă de intersubiectivitate ce restrânge și mai mult coeficientul de relativitate a factorilor care determină m., favorizând astfel împlinirea condițiilor esențiale ale realizării identității dintre planul virtual și cel actual al muzicii. 3. Denumirea generală pentru parte* sau secțiune* a unui ciclu* (suită*, sonată*, simfonie*), provenind, probabil, de la diferența de m. dintre dansurile* ce alcătuiau o suită. 4. M. perpetuă, v. moto (2); perpetuum mobile.

moto (cuv. it. „mișcare”) 1. Cuvânt care intră în componența unor indicații de tempo (2) cărora le adaugă o nuanță de rapiditate (allegro con m., andante con m.). ♦ Con m., fără altă indicație, desemnează o mișcare rapidă. 2. M. perpetuo (loc. it. „mișcare nesfîrșită”), titlul unei piese de virtuozitate, sin. perpetuum mobile.

perpetuum mobile (cuv. lat. „mișcare continuă”), piesă înstrumentală cu pasagii de virtuozitate*, într-o mișcare rapidă și cu valori* de note mici și foarte mici, cântată fără întrerupere. Sin.: Moto perpetuo.

perpetuum mobile (lat.) loc. s. n.

mișcáre f., pl. ărĭ. Acțiunea de a saŭ de a te mișca: Galileŭ a afirmat mișcarea pămîntuluĭ. Modu de a te mișca, de a-țĭ purta corpu: după mișcărĭ se cunoaște nobilu. Circulațiune, schimbare într’o colectivitate pin numirĭ saŭ mutărĭ: mișcarea trăsurilor, a vagoanelor, a valorilor, a trupelor, a funcționarilor. Mersu în muzică, gradu de ĭuțeală a măsuriĭ: a grăbi mișcarea. Mersu real saŭ aparent al corpurilor cereștĭ. Însuflețire, vioicĭune într’o operă literară orĭ tabloŭ. Variațiune în prețu mărfurilor saŭ valorilor: mișcarea burseĭ. Fig. Agitațiune, fermentațiune politică: la alegerĭ spiritele-s în mișcare. Simțire a inimiĭ, pornire sufletească: o mișcare de milă. Inspirațiune, îndemn: a lucra din propria ta mișcare. Pl. Mersu uneĭ armate: a observa mișcările dușmanuluĭ. Fig. Pasiunĭ: mișcările sufletuluĭ. Mișcare perpetuă (lat. perpétuum móbile), mașină ideală care nu s’ar maĭ opri nicĭ-odată după ce a fost pusă în mișcare. A pune în mișcare, a face să se miște: a pune în mișcare toată poliția pentru prinderea asasinuluĭ.

PÄRT, Arvo (n. 1935), compozitor estonian. Din 1980, stabilit la Viena, apoi la Berlin. Lucrează ca inginer de sunet. Creație inițial într-un stil tradițional, apoi perioadă matematică și serială („Perpetuum Mobile”, „Diagrammid”). Ulterior integrează tradiția, prin tehnici de colaj („Collage teemal Bach”, „Credo”) și evoluează spre un stil sincretic, asociind referințele gregoriene cu sonorități noi („Simfonia a III-a”), într-un profund caracter religios.

PROCOPIU, Ștefan (1890-1972, n. Bârlad), fizician român. Acad. (1955), prof. univ. la Iași. Contribuții în domeniile electromagnetismului și termodinamicii. A calculat (1912) pe baza teoriei cuantelor momentul magnetic al electronului (magnetonul Bohr-P.), a descoperit (1921) depolarizarea longitudinală a soluțiilor coloidale și a suspensiilor cristaline (fenomenul P.), precum și (1929) discontinuitatea magnetizării unui fir feromagnetic străbătut de un curent electric alternativ (efectul P.). Tratate („Electricitate-magnetism”, „Termodinamica”). Alte lucrări: „Electronii”, „Perpetuum mobile și principiile energiei”, „Sur les eléments d’énergie”.

PERPETUUM MOBILE loc., s. n. 1. Dispozitiv fizico-chimic capabil să funcționeze efectuând lucru mecanic sau producând energie, fără să primească energie din exterior. 2. Denumire dată unor piese muzicale instrumentale de virtuozitate, cu ritm rapid, alcătuite din note scurte și de valoare egală, a căror succesiune repetată lasă impresia unei mișcări continue. – Loc. lat.

PERPETUUM s. n. (Numai în expr.) Perpetuum mobile = sistem fizic sau tehnic care ar funcționa ciclic, efectuînd numai lucru mecanic sau producînd energie, fără să primească din afară energie, lucru mecanic sau căldură; sistem fizic sau tehnic care ar produce lucru mecanic luînd căldură de la o singură sursă de temperatură constantă. – Pronunțat; -tu-um.

perpetuum mobile si [At: LTR² / E: lat perpetuum mobile] (Ltm) 1 Sistem fizico-chimic imaginar capabil să funcționeze continuu un timp nelimitat fară a primi din exterior lucru mecanic, căldură sau energie. 2 Gen de piese muzicale instrumentale de virtuozitate, cu ritm rapid, alcătuite din note scurte și de valoare egală, a căror succesiune lasă impresia unei mișcări continue.

perpetuum mobile (lat.) (desp. -tu-um) loc. s. n.

Perpetuum mobile (lat. „Neîncetat în mișcare”) – sistem fizic (mecanic, electric etc.), imaginat să funcționeze nelimitat spre a efectua lucru mecanic sau a furniza energie fără întrerupere. Cum toate încercările făcute în această direcție s-au dovedit zadarnice de-a lungul vremii, expresia indică ceva imposibil de realizat, sau servește drept comparație pentru o mișcare continuă. De pildă, compozițiile muzicale care, prin succesiunea rapidă a notelor, imită un perpetuum mobile, poartă uneori acest titlu. ȘT.