ANAHEIM [ænəhaim], oraș în SV S.U.A. (California), în aglomerația urbană Los Angeles – Long Beach; 244,7 mii loc. (1988); împreună cu Santa Ana și Garden Grove formează o conurbație cu 2,1 mil. loc. (1985). Ind. alim. (conserve și zahăr) și constr. de mașini (avioane, utilaj agricol, produse electronice, cabluri). Marele parc de distracții Disneyland.

BAKERSFIELD [béicə sfi:ld], oraș în SV S.U.A. (California), la NV de Los Angeles; 520 mii loc. (1988, cu suburbiile). Expl. de petrol. Oțelării. Ind. electronică și de rafinare a petrolului.

BERTALANFFY, Ludwig von (1901-1973), biolog austriac. Stabilit în Canada. Prof. univ. la Viena, Ottawa, Los Angeles, Edmonton. Pionier al abordării organismice și sistematice a fenomenelor biologice („Biologie teoretică”, „Problemele vieții”). A elaborat o concepție generalizată a sistemelor („Teoria generală a sistemelor”).

CHANDRASEKHAR [tʃandrasehár], Sripati (1918-2001), economist și demograf indian. Prof. la Universitatea California (Los Angeles, San Diego). Studii și cercetări demografice („Probleme ale dezvoltării economice”, „Populația Indiei”, „Din India spre America”).

event s. n. (sport) Câștigarea, în același an, a Cupei și Campionatului; prin extensie, câștigarea primelor două locuri la o competiție sportivă de către componenții aceleiași echipe (naționale) ◊ „Dinamo a reușit mult invidiatul event, câștigând ieri și Cupa României la fotbal [...]” R.l. 23 V 84 p. 5. ◊ „Corespondenții agențiilor internaționale de presă subliniază în relatările lor de la Los Angeles succesul atletelor românce Anișoara Cușmir-Stanciu și Vali Ionescu, clasate pe primele două locuri în proba de săritură în lungime. Sub titlul «Un event românesc», agenția France Presse menționează [...]” Sc. 11 VIII 84 p. 5 (din engl., fr. event)

gold-medalist, -ă s. m. f. (sport) ◊ „La fiecare cinci minute televiziunea americană prezintă pe micile ecrane «gold-medalist»-ii de la Los Angeles, adică pe deținătorii aurului olimpic.” Săpt. 10 VIII 84 p. 8 (din engl. gold-medallist)

Internet s. (comunic., inform.) Rețea informatică mondială în cadrul căreia computere conectate la diferite rețele locale pot comunica între ele ◊ „Acum a apărut noul mediu digital, cu rețeaua sa globală de comunicații «Internet» [...]” Ad. 5 VII 95 p. 7. ◊ „Odată intrat în Internet îți alegi un pseudonim (peste 85% dintre abonați o fac) și începi să cauți fișierele care te interesează.” D. 134/95 p. 14. ◊ „Odată cu donarea calculatoarelor la licee, acestea au fost conectate la rețeaua Internet.” ◊ „22” 41/95 p. 13 (din engl. americ. internet; cf. fr., it. internet; M. Zamfir în R.lit. 9/96 p. 3. Principiul Internetului s-a descoperit la 21 nov. 1969 la Univ. Los Angeles de către o serie de profesori, printre care Vinton Cerf. Internetul a început să se răspândească din 1986)

nutriționist, -ă s. m. f. Specialist(ă) în problemele de nutriție ◊ „Iată ce spune nutriționistul citat despre tratarea pietrelor la fiere și rinichi și a insomniilor.” Fl. 8 II 85 p. 2. ◊ „Anunțând de curând moartea nutriționistului american G.H., ziarul Los Angeles Times a publicat câteva date biografice ale celui pe care cronicarul îl numește «un avocat al alimentației sănătoase».” R.l. 23 II 85 p. 6 (din fr. nutritionniste; PR, DMC 1958)

om-macara s. m. (sport) ◊ „Întrecerile halterofililor de la categoria semigrea au însemnat un veritabil triumf pentru N.C., «omul-macara», cum este denumit de specialiști, care și-a impus calitățile tehnice și de voință încă de la primul stil [...]” R.l. 7 VIII 84 p. 5. ◊ „N. V., halterofilul care a stârnit senzație la Los Angeles [...] nu pare defel «omul-macara» despre care specialiștii au făcut să se vorbească atâta.” R.l. 15 VIII 84 p. 5 (din om + macara)

polar s. n. (lit.) Roman polițist ◊ „[Scriitorul] explică predilecția pentru Los Angeles a scriitorului de polar-uri.” R.lit. 45/95 p. 15 (din fr. arg. polar; PR 1970)

supergrea adj. f. (sport) Categorie la box a pugiliștilor de peste 100 de kg ◊ „[...] la Los Angeles se va disputa și categoria supergrea la care vor fi admiși numai 12 pugiliști [...]” I.B. 1 I 84 p. 3 (din super- + grea)

REICHENBACH [ráiʃənbah], Hans (1891-1953), filozof și logician german. Prof. univ. la Berlin, Istanbul și Los Angeles. Unul dintre organizatorii „Societății de filozofie științifică” din Berlin, care, alături, de „Cercul de la Viena”, a pus, între 1920 și 1930, bazele neopozitivismului. Preocupat de problema cauzalității și de aplicarea teoriei probabilității în logică („Logica probabilității”, „Filozofia spațiului și timpului”).

SANTA MONICA, oraș în V S.U.A. (California), situat pe țărmul golfului omonim al Oc. Pacific, la poalele m-ților Santa Monica, la 24 km V de Los Angeles; 84,1 mii loc. (2000). Stațiune balneară (plaje). Turism. Constr. de avioane (Compania McDonnell-Douglas), de componente aerospațiale și de dispozitive și sisteme laser. Ind. Chimică. Orchestră simfonică. Centru de afaceri. Fundat în 1827, devine oraș în 1886.

SANTA ANA 1. Oraș în V Rep. El Salvador, situat la 56 km NV de San Salvador, la 32 km E de granița cu Guatelama și la 16 km N de vulcanul Santa Ana (2.365 m alt.); centrul ad-tiv al departamentului omonim; 164,5 mii loc. (2000), al doilea oraș ca mărime al țării. Nod rutier pe șoseaua panamericană. Centru comercial pentru cafea și trestie de zahăr. Ind. de prelucr. a lemnului (mobilă), cafelei, textilă, pielăriei și încălțămintei, alim. (zahăr, băuturi alcoolice). Turism. Universitate. Teatru Național. Catedrală gotică. Biserica El Calvario, în stil colonial. Cunoscut cu numele Santa Ana după 1708. 2. Oraș în VSV S.U.A. (California), situat pe râul omonim, la poalele m-ților Santa Ana, la 53 km SE de Los Angeles; 337,9 mii loc. (2000). Constr. de avioane și de componente electronice. Ind. chimică și de prelucr. a cauciucului. Producție de fibre de sticlă, de articole sportive și de radiouri. Centru comercial. Muzeu de istorie. Muzeu în aer liber cu colecții de avioane vechi. Fundat în 1869.

SAN DIEGO [sæn diéigou], ora șn VSV S.U.A. (California), situat pe țărmul golfului omonim la Oc. Pacific, la 160 km SE de Los Angeles și la 20 km N de granița cu Mexic; 1,2 mil. loc. (2000). Aeroport „Lindbergh”. Port comercial și de pescuit. Bază navală (69 mii ha), din 1917. Construcții navale, de rachete și componente aerospațiale, de aparataj electronic și electrotehnic. Ind. chimică, textilă (țesături) și alim. (conserve de pește). Muzeu aerospațial; Muzeu antropologic; Muzeu de științele naturii; Galerie de artă. Teatru dramatic; Teatru de operă și balet; Orchestră simfonică. Universitatea de Stat „San Diego” (1897). Planetarium. Parcul Balboa cu Grădina botanică și o foarte valoroasă Grădină zoologică. Far (1855). Festival anual național „Shakespeare” (iun.-sept.). Podul San Diego-Coronado (3,5 km lungime) peste G. San Diego. Stațiune balneară. Turism. La 28 sept. 1542, navigatorul portughez în serviciul Spaniei, Juan Rodríguez Cabrillo, a descoperit golful pe care l-a numit San Miguel, iar la 10 nov. 1602, exploratorul spaniol Sebastián Vizcaino a ajuns în acest golf, arborând pe țărm steagul Spaniei, numindu-l San Diego de Alcalá de Henares. La 16 iul. 1769, Gaspar de Portolá întemeiază un post militar, iar misionarul franciscan Junipero Serra și-a stabilit reședința aici. Declarat oraș în 1834. În 1846 S.U.A. cuceresc orașul de la mexicani; noii stăpânitori au proiectat, în 1867, un nou oraș, care a cunoscut un avânt deosebit o dată cu racordarea la calea ferată ce venea de la Santa Fe (3).

SAN BERNARDINO 1. Culme și pas de altitudine în SSE Elveției, în Alpii Lepontini la izv. Rinului, la 2.065 m alt., străbătută de un tunel rutier (6,6 km lungime) la 1.400 m, deschis pentru trafic în 1967; are pe versantul de S stațiuni pentru sporturi de iarnă. 2. Oraș în VSV S.U.A. (California), situat la poalele m-ților cu același nume, pe valea San Bernardino, la 96 km E de Los Angeles. 185,4 mii loc. (2000). Nod feroviar. Ind. siderurgică, chimică, a cimentului, mobilei, textilă și alim. Constr. de rachete (Kaiser Steel Corporation) și de aparataj electronic. Piață agricolă (cereale, portocale, struguri). Plantații de citrice și viță de vie. Creșterea păsărilor și a bovinelor. Universitate (1960). Festival anual național al portocalelor (din 1915). Stațiune climaterică. Fundat de misionarul spaniol Francisco Dumez, în 1810, poartă numele Sf. Bernardino din Siena. În 1851, o colonie de mormoni s-a stabilit aici, dar a plecat în 1857 în statul Utah pentru a întemeia așezarea Salt Lake City.

PACIFIC, Oceanul ~, cel mai întins și mai adânc ocean al Pământului, limitat de peninsulele Alaska și Ciukotka (la N), de Asia și Australia (la V), Americile de Nord și de Sud (la E) și Antarctida (la S). Comunică cu Oc. Arctic prin str. Bering, cu Oc. Atlantic prin str. Drake, str. Magellan și Canalul Panamá, iar cu Oc. Indian prin mările și strâmtorile din Arh. Malaez. În S comunică larg cu Oc. Indian și Oc. Atlantic. 165,3 mil. km² (179,7 mil. km² cu mările mărginașe – c. 50% din Supr. Oc. Planetar). Volum: 707,6 mil. km³ (iar cu mările mărginașe 723,7 mil. km³). Salinitatea medie: 34,9‰, max.: 36,5‰ și minimă: 32‰. Temp. apei este în febr. 28°C la Ecuator și -1°C la lat. mari, iar în aug. 29°C la Ecuator și +8°C în N și 0°C în S. Se întinde de la N la S pe 15,8 mii km, iar de la V la E pe 19,5 mii km. Ad. medie: 3.028 m; ad. max.: 11.033 (fosa Marianelor, cea mai mare adâncime oceanică). Țărmuri abrupte însoțite de lanțuri muntoase. Paralel cu țărmurile vestice se întind șiraguri de insule ce delimitează mări marginale. Regiunea sa periferică cuprinde zone cu seismicitate puternică și activitate vulcanică intensă („Cercul de foc al Pacificului”) și cu gropi abisale. În centru și SV se află numeroase insule care formează Oceania, iar în părțile marginale în N ins. Aleutine, în V Kurile, Sahalin, arhipelagul japonez, arh. Filipine, Noua Guinee, Noua Zeelandă, în E arh. Galápagos. Relieful fundului cuprinde cel mai mare număr de munți submarini (c. 1.400), în cea mai mare parte de origine vulcanică, formând o dorsală cu o lățime considerabilă și cu înălțimi de 2.000-3.000 m deasupra nivelului general al fundului; alt. max. se află în partea de E a arh. Tonga, respectiv de 8.325 m, vârful muntelui aflându-se la 365 m sub nivelul apei. În alte cazuri, vârfurile munților se ridică deasupra nivelului apei, apărând la suprafață ca insule vulcanice (ex. Mauna Kea, în Hawaii atinge 4.205 m deasupra nivelului mării) sau se află la mică adâncime, în jurul lor formându-se insule coraligene. Curenții formează două circuite: în emisfera nordică Curentul Ecuatorial de N, Kuroshivo (Kuroshio), Curentul P. de N și Curentul Alaskăi – curenți calzi și Oyashivo (Oyashio), Kamceatka și Curentul Californiei – curenți reci; în emisfera sudică Curentul Ecuatorial de S, Curentul Australiei de E – curenți calzi și Curentul P. de S, Curentul Perúlui (Humboldt) – curenți reci. În zona ecuatorială se formează contracurenții ecuatoriali de N și de S. Un fenomen natural aparte, care se manifestă în partea central-sudică a P., este El Niño. Străbătut de importante căi de navigație. Principalele porturi: Vladivostok, Vancouver, San Francisco, Los Angeles, Valaparaíso, Shanghai, Sidney. Floră și faună bogată și variată. Importante zone de pescuit (c. 60% din cantitatea de pește de pește pescuit pe glob). P. a fost descoperit la 29 sept. 1513 de conchistadorul spaniol Vasco Nuñez de Balboa, în urma expediției de traversare a istmului Panamá, care l-a numit Mar del Sur (Marea Sudului). Traversat pentru prima dată de Magellan, care i-a atribuit numele Mar Pacifico(Marea Liniștită). Este străbătut de meridianul de 180°, care constituie (cu mici abateri legate de împărțirea administrativă a arhipelagurilor) linia internațională de schimbare a datei. – Bătălia din ~, ansamblul operațiunilor militare duse în timpul celui de-al Doilea Război Mondial între Japonia și S.U.A., asistată de aliații ei (1941-1945).

PEI sau PEI IEOH MING (n. 1917), arhitect și urbanist american de origine chineză. Stabilit în S.U.A. (1935). Studii la Harvard cu Gropius. Și-a fondat o agenție proprie (1955). Lucrări de orientare funcționalistă, în forme geometrizante (zgârie-nori în Manhattan și Boston; planuri de remodelare a orașelor Denver, Dallas, Boston, Syracuse, Los Angeles, Montreál, Singapore, Hong Kong ș.a.; aripa de est a Galeriei Naționale de Artă din Washington; „piramida de sticlă” din curtea palatului Luvru, Paris, Muzeul de artă Miho din Shiga, Japonia).

PATZAICHIN, Ivan (n. 1949, sat Mila 23, jud. Tulcea), canoist român. Participant la cinci olimpiade, a devenit de patru ori campion olimpic la canoe-dublu (Ciudad de Mexico, 1968, München, 1972, Moscova, 1980, Los Angeles 1984), la canoe-simplu (München, 1972) și de șapte ori campion mondial (1970, 1973, 1977, 1978, 1979, 1982, 1983), de 25 de ori campion al României. În 17 ani de activitate a câștigat 34 de medalii în întrecerile internaționale. În prezent, antrenor al loturilor naționale de caiac-canoe ale României. Ordinul de platină (1990).

PASADENA [pæsədí:nə] 1. Oraș în S.U.A. (California), suburbie rezidențială în NE Orașului Los Angeles; 133,9 mii loc. (2000). Stațiune balneară. Ind. electronică și aeronautică; instrumente de precizie. Institutul Tehnologic al Californiei (1891). Colegii (Jet Propulsion Laboratory). Centru de cercetări al NASA. Stadionul de fotbal american Rose Bowl. Muzeu de artă europeană din sec. 19-20. Fundat în 1874. Oraș din 1886. 2. Oraș în S S.U.A. (Texas), între Houston Ship Channel și Clear Lake, la 16 km S de Houston; 141,7 mii loc. (2000). Produse chimice și petrochimice. Întreprinderi aerospațiale. Două colegii (1929 și 1961). Fundat în 1895 de către J.H. Burnett, devine oraș în 1929.

OXNARD, oraș în S.U.A. (SV Californiei), lângă coasta Oc. Pacific (Santa Barbara Channel), la 48 km VNV de Los Angeles, în aria metropolitană O.-Ventura-Thousand Oaks; 170,4 mii loc. (2000). Mare centru industrial (rafinărie de petrol, produse chimice, instrumente de precizie, componente electronice, mase plastice, hârtie, zahăr). Bază militară americană la Port Hueneme. Colegiu (f. 1975). Fundat în 1898 în jurul unei fabrici de zahăr din sfeclă a lui Henry Oxnard.

OLAH, George Andrew (n. 1927), chimist american de origine ungară. Prof. univ. la Los Angeles. Studii asupra proprietăților carbonului, asupra lungimii și duratei carbocationilor. Contribuții la ameliorarea eficienței combustiei hidrocarburilor. Premiul Nobel pentru chimie (1994).

MEHTA, Zubin (n. 1936), dirijor indian. Director al Orchestrei Simfonice din Montréal (1961-1967), al Orchestrei Filarmonice din Los Angeles (1962-1978) și al celei din New York (1978-1991); director muzical (din 1969), numit pe viață (din 1981) al Orchestrei Filarmonice a Israelului; director al Operei de Stat din Bavaria (din 1998). Carieră internațională, cu un repertoriu amplu, simfonic și de operă, cu numeroase prime audiții absolute. Concerte în România.

LEWIS [lú: is], Carl (pe numele adevărat Carlton McHinley) (n. 1961), atlet american. În 1984, la Jocurile Olimpice de la Los Angeles a câștigat patru medalii de aur (100 m, 200 m, 4 x 100 m și lungime) egalând recordul lui J. Owens (Berlin, 1936). Numeroase alte titluri olimpice și mondiale (Seul, 1988; Barcelona, 1992; Atlanta, 1996 ș.a.).

LIBBY [líbi], Willard Frank (1908-1980), chimist american. Prof. univ. la Chicago și Los Angeles. A elaborat (1948) metoda de determinare a vârstei materialelor organice, bazată pe dozarea izotopului carbon 14, larg folosită în arheologie, antropologie și geologie. Pentru datarea apei, a vinului și a produselor agricole fosile a utilizat tritiul. Premiul Nobel pentru chimie (1960).

LOS ANGELES, Victoria de (pe numele adevărat Victoria Lopez Garcia) (1923-2005), soprană spaniolă. Muzicalitate rafinată, voce proaspătă, naturală. A cântat pe marile scene ale lumii, în roluri de soprană lirică din repertoriul francez și italian, dar și din Mozart, Wagner sau R. Strauss. Din anii ’60 se consacră repertoriului de concert și recital, liedurile punând în valoare arta ei sobră, luminoasă.

LOS ANGELES [los ændʒələs], oraș în V S.U.A. (California), situat într-o regiune deluroasă, la poalele M-ților San Gabriel (la N), Santa Monica (NV) și Santa Ana (SE), la 25 km de țărmul G. Santa Monica al Oc. Pacific; 3,6 mii loc. (1996). Împreună cu suburbiile Santa Monica, Berverly Hills, Glendale, Pasadena, East Los Angeles, Inglewood, Torrance, Long Beach, Hollywood, Anaheim, Orange, Santa Ana, Santa Clara ș.a. formează o conurbație de c. 7 mil. loc. Porturi (Santa Monica, Long Beach) și aeroporturi (Los Angeles, Long Beach, Santa Clara). Important nod de comunicații și mare centru de prelucrare și chimizare a petrolului (18 rafinării cu o capacitate de c. 40 mil. t pe an). Ind. siderurgică și de prelucr. a aluminiului. Constr. de avioane și de rachete (uzine ale firmelor „Douglas”, „Lockheed”), de nave, de utilaje petroliere și echipamente electronice. Fabrici de ciment, lacuri și vopsele, produse alim., textile și conf., cosmetice și parfumuri. Cinci universități (cea mai importantă fiind University of California, fondată în 1919). Centrul producției cinematografice a S.U.A. (Hollywood, Burbank, Culver City). Observator astronomic. Muzee. Stațiuni balneare. Parcul de distracții pentru copii „Disneyland”. Centru de cercetări spațiale (Pasadena) și de cercetări științifice. La L.A. s-au desfășurat Jocurile Olimpice de în anii 1932 și 1984. Întemeiat de spanioli, în 1781, cu numele Señora Reina de Los Angeles. Între 1821 și 1848 a fost în componența Mexicului. Din 1846, capitala Californiei Independente; Intră în componența S.U.A. în 1850. A avut de suferit de pe urma a numeroase cutremure (ultimul în 1994).

SMOG (cuv. provenit din combinarea cuv. engl. smoke „fum” și fog „ceață”) s. n. 1. S. reducător (de tip londonez). Ceață deasă amestecată cu fum și diverși poluanți, sau aer puternic poluat, cu transparență redusă, care se formează în unele condiții atmosferice în reg. puternic industrializate sau în marile centre urbane. Termenul de s. a fost folosit pentru prima dată de climatologul britanic H.A. Des Voeux în 1905 pentru condițiile atmosferice din Londra. 2. S. fotochimic (s. oxidant) (de tip Los Angeles), concentrare în atmosferă a unor produși chimici iritanți, ca urmare a unor reacții chimice ce au loc între diverși poluanți gazoși, în condiții de insolație puternică, calm atmosferic și circulație auto intensă.

LONG BEACH [loŋ bi:tʃ], oraș în V S.U.A. (California), în conurbația Los Angeles, port pe țărmul de N al G. San Pedro, la 32 km S de Los Angeles; 421,9 mii loc. (1996). Aeroport. Constr. navale, aeronautice, de automobile, de motoare ș.a. Ind. de prelucr. a petrolului, chimică, alim. etc. Universitate (1949). Centru turistic. Circuit automobilistic. Fundat în 1880.

MALIBU, stațiune balneoclimaterică în VSV S.U.A.; situată pe țărmul de N al G. Santa Monica al Oc. Pacific, la V de Los Angeles; 7 mii loc. (1990). Universitate (1937). Muzeul memorial J.P. Getty. Windsurfing.

FELIX, Maria (pseud. Mariei de Los Angeles Felix Guereña) (1914-2002), actriță mexicană de film. De o frumusețe exotică, cu un temperament ardent, s-a impus în roluri dramatice, de femei puternică, pasionată („Maria Candelaria”, „Rio Escondido”, „French cancan”, „Temperatura crește la El Pao”, „Eroii sunt obosiți”).

DISNEYLAND [díznilænd], parc de distracții (73 ha) în Anaheim, lângă Los Angeles, California, creat de Walt Disney în 1955. În 1971, lângă Orlando, Florida, a fost inaugurat Disney World, iar în 1992, lângă Paris, Euro Disney.

MARKOWITZ [mærkovits], Harry Max (n. 1927), economist american. Prof. univ. la Los Angeles. Contribuții privind stabilirea unei noi metodologii pentru determinarea riscului investiției (problemele funcționării piețelor financiare – teoria alegerii prototipului, a finanțării corporațiilor și a valorii companiilor pe piață). Lucrări: „Eficiența diversificării în investiții”. Premiul Nobel pentru economie (1990), împreună cu M.H. Miller și W. Sharpe.

MELINTE, Doina (n. 1956, Hudești, jud. Botoșani), atletă română. Campioană olimpică la proba de 800 m și vicecampioană la cea de 1.500 m (Los Angeles, 1984). Campioană mondială la proba de 1.500 m (Roma, 1987) și 1.500 indoor (Indianapolis, 1987 și Budapesta, 1989).

NEUTRA [nóitra], Richard Joseph (1892-1970), arhitect și urbanist american de origine austriacă. Elev și discipol al lui Fr. L. Wright. Unul dintre exponenții mișcării moderne și a stilului internațional preconizând armonia între formele pure ale arhitecturii și peisaj. Specializat în construirea de centre comerciale (Haifa, în colab. cu E. Mendelsohn), sanatorii și vile particulare (Casa numită „a deșertului”, Palm Springs, California), școli. Ca urbanist a proiectat un oraș de un milion de locuitori și planurile de expansiune ale orașului Los Angeles.

NIJINSKI, familie de balerini și coregrafi ruși, de origine poloneză: 1. Vaslav Fomici N. (1890-1950). Vedetă a Baletelor ruse (1908-1913 și 1916-1917), a fost unul dintre cei mai mari dansatori ai epocii sale. A revoluționat formele baletului clasic prin mijloace de expresie neconvenționale. Creații remarcabile prin tehnica săriturilor și forța expresivă („Silfidele”, „Spectrul trandafirului”, „Cleopatra”, „Petrușca”, „Șeherezada”, „După-amiaza unui faun”). S-a retras în 1919 din motive de sănătate. 2. Bronislava N. (1891-1972). Sora lui N. (1). Balerină în ansamblul Baletelor ruse (1909-1914). În 1932, a fondat la Paris o companie de dans. S-a stabilit în S.U.A. (1937), unde și-a desfășurat activitatea didactică la propria școală din Los Angeles.

ONTARIO, oraș în SV S.U.A. (SV Californiei), la 32 km V de orașul San Bernardino, în aglomerația urbană Los Angeles; 158 mii loc. (2000). Mare centru industrial (piese aeronautice, aparataj electric, oțel, mase plastice). Aeroport internațional. Irigarea plantațiilor de citrice a contribuit la popularea în 1882 a orașului care se dezvoltă după construcția c. f. Santa Fe (1887) și devine oraș în 1891.

ORANGE [órindʒ], oraș în S.U.A. (SV Californiei), la 35 km E de Long Beach și SE de Anaheim, în aglomerația urbană Los Angeles; 128,8 loc. (2000). Componente electronice. Comerț cu citrice. Univ. Chapman (f. 1861). Fundat în 1868 ca parte a lui Rancho Santiago de Santa Ana, sub numele de Richland, primește actuala denumire în 1875 (după plantațiile de portocali) și devine oraș în 1888.

PALAFOX y MENDOZA, Juan de (1600-1659), prelat spaniol. Episcop de Puebla de los Ángeles în Mexic (1639), vicerege ad-interim (1642), s-a remarcat prin atitudinea omenoasă față de indieni. În 1647, fiind sub interdicția iezuiților, a fost transferat la o parohie din Castilia. Autor al unor lucrări istorice, juridice și teologice.

PALMDALE [pá:mdeil], oraș în SV S.U.A. (California), în SV deșertului Mojave (Antelope Valley), la NE de Los Angeles; 116,7 mii loc. (2000). Nod feroviar. Asamblări aeronautice. Cercetări electronice. În apropierea monumentului național Joshua Tree. Dezvoltat după anul 1880, devine oraș în 1950. Populația sa a crescut în anii 1980-1990 de peste cinci ori.

PALM SPRINGS, oraș în VSV S.U.A. (California), situat la poalele m-ților San Jacinto, pe valea râului Coachella, la 160 km ESE de Los Angeles; 42,8 mii loc. (2000). Aeroport. Izvoare cu ape termale. Renumită stațiune balneoclimaterică, dezvoltată după anul 1920. Fondat în 1876; declarat oraș în 1938. Sanatoriu (1909). Inițial, s-a numit Aqua Caliente, datorită izvoarelor de ape termale.

PĂUCA, Simona (n. 1969), gimnastă română. Campioană olimpică (Los Angeles, 1984) cu echipa și în proba de paralele inegale.

PECK, Gregory [Eldred] (1916-2003), actor american de film. Președinte al Academie de Arte și Științifice Cinematografice din Los Angeles (1967-1970), președinte al Institutului american de film (1967-1969). Eroii pe care i-a interpretat se remarcă prin forța morală și fizică, eleganță, inteligență, cinste și sinceritate. A abordat aproape toate genurile de film: drame, comedii, western-uri, filme de război sau de aventuri („Cheile împărăției”, „Fascinație”, „Pe cuvânt de onoare”, „Moby Dick”, „Vacanță la Roma”, „Ultimul țărm”, „Tunurile din Navaronne”, „Promontoriul groazei”, „Zăpezile de pe Kilimanjaro”, „Himera”, „Forța tăcerii”, „Old Gringo”, „MacArthur”). Premiul Oscar: 1962 („Să ucizi o pasăre cântătoare”).

PENTICOSTÁLI (< engl.) s. m. pl. Adepții unei secte creștine protestante a cărei doctrină s-a constituit în jurul tradiției sărbătorii numite „Cincizecime”, descrise în „Faptele Apostolilor”, ziua primirii darurilor de către apostoli (glosolalia, prorocia, vindecarea bolilor prin punerea mâinilor) și pe care orice credincios trebuie să o retrăiască individual, dobândind el însuși acele daruri. P. au apărut la începutul sec. 20 în S.U.A. (Los Angeles), doctrina lor răspândindu-se apoi în țările Europei, ulterior și în America Latină și Asia; numărul lor, în creștere rapidă, ajunge în prezent la aproximativ 60 mil. de adepți. Cultul lor constă în reuniuni entuziaste, cu cântece, discursuri spontane, prorociri povestiri de convertiri și vindecări, punerea mâinilor. Textul biblic este interpretat adesea în manieră fundamentalistă.

PLATTERS, THE ~, grup american de soul. Constituit în 1953, la Los Angeles, de Tony Williams, David Lynch, Alex Hodge și Herb Reed. Reprezentativ pentru curentul grupurilor vocale derivate din gospel, impuse în anii ’50. Cântece interpretate cu sobrietate, în aranjamente vocale complexe: „Only You”, „The Great Pretender”, „Twilight Time” ș.a.

POMONA, oraș în SV S.U.A. (California), în valea Pomona, la poalele culmii muntoase San Gabriel, la SE de Los Angeles, a cărui suburbie rezidențială și comercială este; 149,5 mii loc. (2000). Componente navale și aerospațiale, mat. de construcție și hârtie. Colegiul politehnic California (1956). Muzeul Adobe de Palomares (construit în 1837). Fundat în 1875, devine oraș în 1888.

PREVIN, André (pe numele adevărat Andreas Ludwig Priwin) (n. 1929), dirijor, compozitor și pianist german. Naturalizat american. Inițial pianist de jaz și orchestrator de cinema. Dirijor la Houston, Londra, Pittsburgh, Los Angeles. Rol important în promovarea muzicii engleze (V. Williams). Numeroase emisiuni de popularizare la televiziune. Activitate componistică (simfonii, concerte) și muzicologică („Orchestra”, „Andre Previn’s Guide To Music”).

PUEBLA 1. (Numele complet: Puebla de Zaragoza), oraș în SSE Mexicului, centru ad-tiv al statului Puebla, situat la poalele vulcanului Popocatépetl, la 2.162 m alt.; la 120 km SE de Ciudad de Mexico; 1,2 mil. loc. (2000). Nod feroviar. Ind. siderurgică, a constr. de mașini (montaj de automobile Volkswagen, din 1970), cimentului, chimică, textilă (bumbac), sticlăriei, ceramicii (țiglă), de prelucr. a pieilor, hârtiei, alim. (zahăr). Centru de olărit. Piață Agricolă (cereale, cafea, tutun, trestie de zahăr, animale). Două universități (sec. 16, 1937). Teatru (1790). Catedrală (1550); biserica Santo Domingo (1596-1659); Casa de Alfeñique (sec. 17), azi muzeu. Centru turistic. Centrul istoric al orașului face parte (din 1987) din patrimoniul cultural universal. Mari pagube materiale provocate de cutremurul din 1973. Fundat de conchistadorii spanioli în 1531 cu numele La Puebla de los Angeles. 2. Stat în SE Mexicului; 33,9 mii km²; 5,07 mil. loc. (2000). Centrul ad-tiv: Puebla (de Zaragoza). Expl. forestiere și de min. argentifere. Cereale, cafea; culturi tropicale. Creșterea oilor.

PUICĂ, Maricica (n. 1950, Iași), atletă română. Campioană olimpică (3.000 m) și medaliată cu bronz (1.500 m) la Los Angeles (1984). Campioană mondială la cros (Glasgow – 1978, Roma – 1982, New York – 1984). Multiplă recordmană mondială, europeană și națională și în alte probe (2.000 m, 1 milă). Ambasador național pe lângă C.I.O. pentru sport, toleranță și spirit sportiv.

HOLLYWOOD [hóliwud], oraș în S.U.A. (California), în Conurbația Los Angeles; c. 200 mii loc. Principalul centru al industriei cinematografice și de televiziune americane (din 1911). Ind. aeronautică.

HUNTINGTON BEACH [hántiŋtən bi:tʃ], oraș în SV S.U.A. (California), port la Oc. Pacific, la S de Los Angeles; 181,5 mii loc. (1990). Expl. și prelucr. petrolului. Constr. de mașini (avioane și componente spațiale, camioane, utilaj petrolier). Produse alim. Centru turistic.

ISOZAKI, Arata (n. 1931), arhitect japonez. Lucrări de orientare postmodernistă (Muzeul Departamental de Arte Frumoase din Gumma-Takasaki, Biblioteca Centrală și Centrul general de expoziții al Japoniei de Vest din Kitakyushu, Centrul civic al noului oraș academic din Tsukuba, Muzeul de artă contemporană din Los Angeles).

JOHNSON [dʒónsn], Earvin (supranumit Magic) (n. 1959), baschetbalist american. A câștigat de cinci ori campionatul profesionist american (N.B.A.) cu formația „Los Angeles Lakers” între 1980 și 1988 și și a condus la victorie formația S.U.A. (Dream Team) la Olimpiada din 1992 de la Barcelona.

JORDAN [dʒordn], Michael Jeffery (n. 1963), baschetbalist american. A câștigat de șase ori cu echipa „Chicaco Bulls” campionatul profesionist american (1991-1998) și a făcut parte din echipa olimpică a S.U.A. (1984, Los Angeles, 1992, Barcelona). Desemnat de cinci ori cel mai bun jucător din N.B.A. S-a retras din activitatea sportivă în 1999.

JÚDO (cuv. de origine japoneză „calea supleței”) s. n. Sport originar din Japonia, asemănător cu jiu-jitsu, dar care are unele procede și tehnici de luptă caracteristice. Se bazează pe principiul nonrezistenței, utilizându-se suplețea, elasticitatea împotriva forței. A fost creat de Jigoro Kano (1860-1938) prin sistematizarea vechilor procedee periculoase de jiu-jitsu, transformându-le într-o artă a autoapărării. Din 1964 este inclus în programul olimpic. Întrecerile se desfășoară pe categorii de greutate (opt la bărbați și șapte la femei). În România, j. pătrunde din 1930, iar primul Campionat național se desfășoară în 1965. Sportivii români au cucerit două medalii de bronz la Jocurile Olimpice de la Los Angeles (1984).

KELSEN [kélzən], Hans (1881-1973), jurist și filozof austriac. Stabilit în S.U.A. (1940). Prof. univ. la Geneva și Los Angeles. Întemeietorul școlii normativiste a dreptului („Doctrina pură a dreptului”). A susținut primatul dreptului internațional asupra celui statal („Teoria generală a dreptului și statului”, „Fundamentele democrației”).

KLEMPERER [klémpərər], Otto (1885-1973), dirijor și compozitor german. Stabilit în S.U.A. (1933) și, ulterior, în Israel (1970). A condus orchestrele din Praga, Hamburg, Köln, Berlin precum și filarmonicile din Los Angeles (1933-1945) și Londra (1955-1972). Repertoriu clasic (mai ales Beethoven) și modern. Temperament dinamic, influențat de Mahler, iar mai târziu tradiționalist. A compus o operă, o misă, lieduri.

KROTO, [krəutəu], Sir Harold Walter (n. 1939), chimist britanic. Prof. univ. la Los Angeles. A descoperit (1985) fulerena, identificându-i structura. Premiul Nobel pentru chimie (1996), împreună cu R.F. Curl și R.E. Smalley.

URBANISTICĂ s. f. Știință, tehnică și artă care se ocupă cu studiul, proiectarea și planificarea lucrărilor de construire, cu sistematizarea și înfrumusețarea așezărilor omenești, cu organizarea măsurilor sociale, economice și sanitare necesare bunului mers al acestor așezări; urbanism. Arhitectul căruia i-a revenit cinstea de a făuri planul și de a supraveghea construcția mausoleului lui Lenin a avut de rezolvat probleme grele de arhitectură și urbanistică. STANCU, U.R.S.S. 36. Los Angeles nu cunoaște nici o regulă de urbanistică și edilitate. RALEA, O. 90.

SCHÖNBERG [ʃönberk], Arnold (1874-1951), compozitor austriac. Prof. univ. la Viena, Amsterdam, Berlin, Boston, New York și Los Angeles. Stabilit în S.U.A. (1933). Influențat inițial de Wagner, trece printr-o perioadă de atonalism liber (monodrama „Așteptare”, melodrama „Pierrot lunaire”), după care perfecționează sistemul „dodecafonic-serial” (opera „Moise și Aron”, „Concert pentru pian”, cantata „Supraviețuitorul Varșoviei”) ceea ce conferă operei sale, de orientare expresionistă, un spirit de reformă radicală.

SEÑORA REÍNA DE LOS ANGELES v. Los Angeles.

SEQUOIA NATIONAL PARK, arie protejată în V S.U.A. (California), situată pe pantele V ale lanțului muntos Sierra Nevada, la 89 km N de Los Angeles; 3.427 km². A fost declarată parc național la 25 sept. 1890, incluzând și Mount Whitney de 4418 m alt. (cel mai înalt din California). Parcul ocrotește arborii giganți de sequoia. La marginea de E a parcului sunt numeroase lacuri dlaciare cu adâncimi de până la 915 m.

ANGELES [ánheles], Victoria de Los ~ (pe numele adevărat Victoria Gomez Cima) (1923-2005), cîntăreață spaniolă de operă. Roluri de soprană în special în operele lui Puccini.