2 intrări

25 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCOPIRE, scopiri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a scopi; castrare. – V. scopi.

SCOPIRE, scopiri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a scopi; castrare. – V. scopi.

scopire sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~ri / E: scopi1] (Îvp) Castrare (1).

SCOPIRE, scopiri, s. f. Acțiunea de a scopi; castrare, jugănire.

SCOPI, scopesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A castra un animal. – Din sl. skopiti.

SCOPI, scopesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A castra un animal. – Din sl. skopiti.

scopi1 vt [At: COD. TOD. 209 / V: (reg) ~poși, ~obi, ~ofi, ~oipi, iscopi / Pzi: ~pesc / E: slv скопити] (Îvp) A castra.

SCOPI, scopesc, vb. IV. Tranz. A castra, a jugăni. Bieții copii din Cordofon... îi scopeau și... îi vindeau la turci pentru paza haremurilor. GHICA, S. 308.

A SCOPI ~esc tranz. pop. (animale) A lipsi de glande sexuale făcând incapabil de a procrea; a castra; a jugăni. /<sl. skopiti

*castréz v. tr. (lat. castrare). Privez de organele reproductive. – Pop. scopesc și scapețesc, la vite jugănesc, la păsărĭ claponesc.

scopésc v. tr. (vsl. skopiti, a scopi, kopati, a săpa; rus. skopitĭ, a scopi. V. copie 1, tîrnă-cop). Castrez. V. castrez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

scopire (pop.) s. f., g.-d. art. scopirii; pl. scopiri

scopire (pop.) s. f., g.-d. art. scopirii; pl. scopiri

scopire s. f., g.-d. art. scopirii; pl. scopiri

scopi (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. scopesc, 3 sg. scopește, imperf. 1 scopeam; conj. prez. 1 sg. să scopesc, 3 să scopească

scopi (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. scopesc, imperf. 3 sg. scopea; conj. prez. 3 să scopească

scopi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. scopesc, imperf. 3 sg. scopea; conj. prez. 3 sg. și pl. scopească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCOPIRE s. castrare, jugănire, jugănit, scopit, sterilizare, (livr.) emasculație, evirație, (pop.) întoarcere, stîrpire, (reg.) batere, curățire, hereluire, (Transilv. și nordul Olt.) sucire. (~ unui armăsar.)

SCOPI vb. a castra, a jugăni, a steriliza, (livr.) a emascula, (rar) a scapeți, (pop.) a întoarce, a stîrpi, (reg.) a bate, a curăți, a herelui, (Transilv. și nordul Olt.) a suci. (A ~ un animal mascul.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

scopi (-pesc, it), vb. – A castra, a jugăni. – Mr. (scupat), megl. scupés, scupiri. Sl. skopiti (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 333; Conev 70). – Der. scop, s. m. (înv., castrat, eunuc), din sb., pol., rus. skop; scopeț, s. m. (înv., eunuc), din sl. skopĭcĭ; scapeț (var. scapet), s. m. (eunuc), din rut. skopec (pentru var. cf. Byck-Graur 26).

Intrare: scopire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scopire
  • scopirea
plural
  • scopiri
  • scopirile
genitiv-dativ singular
  • scopiri
  • scopirii
plural
  • scopiri
  • scopirilor
vocativ singular
plural
Intrare: scopi (vb.)
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scopi
  • scopire
  • scopit
  • scopitu‑
  • scopind
  • scopindu‑
singular plural
  • scopește
  • scopiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • scopesc
(să)
  • scopesc
  • scopeam
  • scopii
  • scopisem
a II-a (tu)
  • scopești
(să)
  • scopești
  • scopeai
  • scopiși
  • scopiseși
a III-a (el, ea)
  • scopește
(să)
  • scopească
  • scopea
  • scopi
  • scopise
plural I (noi)
  • scopim
(să)
  • scopim
  • scopeam
  • scopirăm
  • scopiserăm
  • scopisem
a II-a (voi)
  • scopiți
(să)
  • scopiți
  • scopeați
  • scopirăți
  • scopiserăți
  • scopiseți
a III-a (ei, ele)
  • scopesc
(să)
  • scopească
  • scopeau
  • scopi
  • scopiseră
scofi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scoipi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scopoși
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scopire, scopirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi scopi DEX '98 DEX '09

scopi, scopescverb

  • 1. popular A castra un animal. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Bieții copii din Cordofon... îi scopeau și... îi vindeau la turci pentru paza haremurilor. GHICA, S. 308. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.