pregăti [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 255 / V: (reg; cscj) ~ta / Pzi: ~tesc / E: pre- + găti cf lat praeparare] 1 vt A face preparative, a crea sau a aranja din timp condițiile în vederea unui scop, unei acțiuni, a face să fie gata, să se producă Si: a prepara (4), (înv) a orândui. 2 vt (Îe) A ~ terenul A crea condiții prielnice pentru ceva. 3 vt (Îae) A încerca să vadă, să tatoneze dacă o acțiune pe care vrea s-o inițieze are sorți de izbândă. 4 vr (Urmat de un verb la conjuctiv sau la infinitiv) A fi pe punctul de a face ceva. 5 vr A fi gata de ceva. 6-7 vtr (A determina cuiva sau) a-și crea o stare sufletească necesară pentru a putea accepta, suporta etc. o anumită situație neplăcută. 8 vt A transmite în mod sistematic (și în cadru organizat) cunoștințele necesare în scopul de a cultiva, de a face apt pentru desfășurarea unei activități etc. Si: a instrui. 9 vt (Spc) A medita. 10 vt (C. i. mâncăruri, băuturi etc.) A face, a prelucra prin fierbere, prăjire, fermentare, amestecare etc., în vederea consumării Si: a prepara (1), (îrg) a preface (7). 11-12 vtr A studia temeinic.

PREGĂTI, pregătesc, vb. IV. Tranz. 1. A aranja (din timp ceva), a face pregătiri în vederea unei acțiuni; a face (ca ceva) să fie gata; a prepara. Să pregătești cu Mitrea sania, îi zise Vitoria. SADOVEANU, B. 65. Feciorul cel mijlociu, pregătindu-și cele trebuitoare... își ie ziua bună de la frați și a doua zi pornește și. el. CREANGĂ, P. 187. Fiecare ceată de luptă pregătită c-un tun... purtat pe roți ușoare. ALECSANDRI, P. A. 144. ◊ (Subiectul e un abstract) Veacul este pe sfîrșite, – la o mie nouă sute în curînd o să ajungem, – nopți de fulgere țesute Prevestesc o eră nouă; faptul zilei se ivește, Și el multe și mari fapte tinerimii pregătește. BELDICEANU, P. 125. Două rele mari îi pregăteau căderea: robia și proprietatea cea mare. BĂLCESCU, O. II 11. ◊ Expr. A pregăti terenul = a crea condiții prielnice pentru... ◊ Refl. Ei se pregăteau să treacă pădurea. ISPIRESCU, L. 4. Pentru drumul cel de mîne De cu azi te pregătește. EMINESCU, O. I 102. M-oi pregăti cu toate cîte trebuie pentru nuntă. ȘEZ. II 111. ◊ Fig. Noiembrie. Țipă-un pescăruș stingher Și șerpii dorm sub salcia cojită. Se pregătește balta iar de ger. DRAGOMIR, P. 28. ◊ Refl. pas. Auzind noi ce ni se pregătește, ghiontitu-ne-am unul pe altul, chicotind înădușit. CREANGĂ, A. 128. Asaltul cel mare se pregătește!... La ziduri cu toții, la ziduri! ALECSANDRI, T. II 27. ◊ Absol. Face degrabă leșie, pregătește de scăldătoare. CREANGĂ, P. 76. ♦ Refl. A fi pe punctul de a..., a fi gata să... Un țap sprinten s-a oprit. Se pregătește să se arunce într-o copcă. SADOVEANU, O. VII 333. Vartolomeu Diaconu se pregătea să închidă ușa la loc, luptînd cu viscolul, cînd i s-a părut că mișcă o umbră în întunerec. C. PETRESCU, A. 278. 2. (Cu privire la oameni) A instrui, a învăța, a forma. Prin grija partidului și guvernului au fost create noi tipuri de școli menite să pregătească cadrele necesare. tuturor ramurilor de activitate economică și culturală din țara noastră. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2858. 2. (Cu privire la lecții, la materii de examen etc.) A studia, a-și însuși. Eram vecini și ne vedeam în toate zilele; pregăteam lecțiile noastre împreună. GHICA, S. 658. ♦ (Cu privire la elevi) A da lecții, a medita, a prepara. 3. A preveni pe cineva cu privire la o întîmplare, la un eveniment (de obicei neplăcut), a informa treptat, a anunța pe ocolite. Era în sfîrșit pregătită să înțeleagă de ce face semne de mînie și ură omul în straie de șiac de pe drum. C. PETRESCU, R. DR. 355. Deși era pregătit la o asăminea întîmplare, însă puțin au lipsit de frică să-și piardă toate simțirile. DRĂGHICI, R. 166. 4. (Cu privire la mîncări) A prepara, a găti. Ieși murmurînd ceva despre mîncarea pe care trebuia să i-o pregătească. DUMITRIU, N. 261. Voi lucrați, că eu mă duc să pregătesc ceva de-a mîncării. CREANGĂ, P. 9. Tu-mi pregătește ceva de hrană Și mă așteaptă cu alivenci. ALECSANDRI, T. I 264.

A PREGĂTI ~esc tranz. 1) A face să fie gata; a găti; a prepara. ◊ ~ terenul a crea condiții prielnice. 2) A face să capete cunoștințe și/sau deprinderi într-un domeniu oarecare; a prepara; a instrui; a învăța. ~ cadre în domeniul pedagogiei. 3) (persoane) A preveni în privința unui fapt (neplăcut). 4) (bucate sau băuturi) A face printr-o operație culinară (fierbere, coacere, prăjire etc.); a prepara; a găti. /pre- + a găti

A SE PREGĂTI mă ~esc intranz. A fi pe punctul de a... /pre- + a găti

pregătì v. a (se) prepara.

pregăta v vz pregăti

pregătésc v. tr. (d. gătesc orĭ rus. prigotóviti). Prepar: a pregăti lucrurile. V. refl. Mă pregătesc, mă prepar: a te pregăti de luptă.

pregăti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pregătesc, 3 sg. pregătește, imperf. 1 pregăteam; conj. prez. 1 sg. să pregătesc, 3 să pregătească

pregăti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pregătesc, imperf. 3 sg. pregătea; conj. prez. 3 să pregătească

pregăti vb. → găti

PREGĂTI vb. 1. a (se) prepara, (pop.) a (se) găti, (înv.) a (se) gotovi. (Se ~ de drum.) 2. a aranja, a prepara. (~ cele necesare pentru drum.) 3. (înv.) a tocmi. (I-a ~ primirea.) 4. a (se) prepara, (înv. și reg.) a (se) griji. (A ~ totul.) 5. v. găti. 6. v. pune. 7. a aranja, a face. (~ patul.) 8. v. forma. 9. v. instrui. 10. v. învăța. 11. v. medita. 12. a se prepara. (Tocmai se ~ să ia cuvântul.)

PREGĂTI vb. 1. a (se) prepara, (pop.) a (se) găti, (înv.) a (se) gotovi. (Se ~ de drum.) 2. a aranja, a prepara. (~ cele necesare pentru drum.) 3. (înv.) a tocmi. (I-a ~ primirea.) 4. a (se) prepara, (înv. și reg.) a (se) griji. (A ~ totul.) 5. a face, a găti, a prepara, (înv. și pop.) a preface, (Transilv. și Ban.) a păzi, (Transilv.) a socăci. (~ mîncarea.) 6. a aranja, a așeza, a așterne, a pune. (~ masa.) 7. a aranja, a face. (~ patul.) 8. a crea, a forma. (~ cadre de specialiști.) 9. a instrui, a îndruma. (O ~ pentru viața de gospodină.) 10. a învăța, a se prepara, a studia. (S-a ~ serios pentru examen.) 11. a medita, a prepara. (Îl ~ la fizică de două ori pe săptămînă.) 12. a se prepara. (Tocmai se ~ să ia cuvîntul.)

SI VIS PACEM, PARA BELLUM (lat.) dacă vrei pace, pregătește-te de război – Vegetius, „Epitome institutionum rei militaris”. În sens mai larg, pentru a ocroti munca pașnică, trebuie să fii pregătit să te aperi de agresorul potențial.

a-i pregăti (cuiva) o plăcintă expr. a-i pregăti (cuiva) o surpriză neplăcută.