3 intrări

24 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PITON1, pitoane, s. n. Instrument metalic în formă de țăruș, țeavă, teu, lamelă etc. de diferite dimensiuni, având la capăt un inel prin care se introduce coarda și care servește la asigurarea alpiniștilor în timpul escaladărilor. – Din fr. piton.

PITON1, pitoane, s. n. Instrument metalic în formă de țăruș, țeavă, teu, lamelă etc. de diferite dimensiuni, având la capăt un inel prin care se introduce coarda și care servește la asigurarea alpiniștilor în timpul escaladărilor. – Din fr. piton.

PITON2, pitoni, s. m. (La pl.) Gen de șerpi mari, neveninoși, din familia boidelor,[1] care trăiesc în Africa, în sudul Asiei și în Australia, hrănindu-se mai ales cu mamifere mici (Python); (și la sg.) animal din acest gen. – Din fr. python.

  1. Termen neconsemnat în dicționar. — gall

piton1 sm [At: DL / Pl: ~i / E: fr python] 1 (Lpl) Gen de șerpi mari, neveninoși din Africa și din sudul Asiei, cu corpul de circa 10 m lungime, prezentând rudimente de membre posterioare sub formă de resturi de gheare (Python). 2 (Șls) Șarpe din acest gen.

piton2 sn [At: DER / Pl: ~oane / E: fr piton] Instrument metalic în formă de țăruș, având la capăt un inel prin care se introduce o frânghie și care este folosit de alpiniști pentru a se asigura în timpul escaladărilor primejdioase pe stânci.

PITON2, pitoni, s. m. (La pl.) Gen de șerpi mari, neveninoși, care trăiesc în regiunile tropicale, hrănindu-se mai ales cu mamifere mici (Python); (și la sg.) animal din acest gen. – Din fr. python.

PITON, pitoni, s. m. Șarpe mare neveninos (asemănător cu boa), care trăiește în regiunile tropicale (Python).

PITON s.m. Șarpe uriaș neveninos din regiunile tropicale. [< fr. python].

PITON s.n. Piron folosit în alpinism în ascensiunile grele, avînd la un capăt un inel prin care se introduce coarda. [< fr. piton].

PITON1 s. m. șarpe uriaș neveninos din regiunile tropicale ale Asiei și Africii. (< fr. python)

PITON2 s. n. piron în alpinism în ascensiunile grele, având la un capăt un inel prin care se introduce coarda. (< fr. piton)

PITON2 ~i m. (nume generic) Șarpe exotic neveninos, de talie foarte mare, care trăiește în Africa și în sudul Asiei și a cărui piele se întrebuințează în industrie. /<fr. python

PITON1 ~oane n. Instrument metalic având forma unui țăruș și prevăzut cu un inel prin care se introduce coarda, folosit de alpiniști pentru asigurare în timpul escaladărilor. /<fr. piton

*pitón m. (lat. pýthon, -ónis, d. vgr. pýthon, -onos, numele unuĭ balaur mitologic ucis de Apóline). Zool. Un fel de șarpe boa din India și Africa. V. reptil.

pedon[1] sm vz piton

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală care, corect, ar putea fi piton1 LauraGellner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

piton2 (șarpe) s. m., pl. pitoni

piton1 (piron) s. n., pl. pitoane

piton1 (șarpe) s. m., pl. pitoni

piton2 (piron) s. n., pl. pitoane

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PITÓN2 (< fr.) s. n. Instrument metalic în formă de țăruș, țeavă, lamelă, teu etc., de diferite dimensiuni, prevăzut cu orificiu și inel, care servește la asigurarea alpinistului în traseul escaladat; se folosește împreună cu coarda și cu carabiniera.

PITÓN1 (< fr.; n. pr. gr. Python, numele șarpelui fabulos omorât de Apolo) s. m. Gen de șarpe neveninos, constrictor, din familia boidelor, de 4-8,5 m lungime și c. 100 kg greutate (Python); prezintă rudimente de membre posterioare. Trăiește în Africa, S Asiei, Australia și în câteva insule din vestul Pacificului și se hrănește cu mamifere mici. Vânat pentru pielea folosită în industria încălțămintei și în marochinărie.

PITON (în mitologia greacă), balaur uriaș, ucis de Apolo la Delfi. În amintirea acestei lupte legendare, aici se organizau din patru în patru ani, Jocurile pitice, la care luau parte tineri din toate cetățile grecești.

Intrare: Piton
Piton nume propriu
nume propriu (I3)
  • Piton
Intrare: piton (piron)
piton2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piton
  • pitonul
  • pitonu‑
plural
  • pitoane
  • pitoanele
genitiv-dativ singular
  • piton
  • pitonului
plural
  • pitoane
  • pitoanelor
vocativ singular
plural
Intrare: piton (șarpe)
piton1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piton
  • pitonul
  • pitonu‑
plural
  • pitoni
  • pitonii
genitiv-dativ singular
  • piton
  • pitonului
plural
  • pitoni
  • pitonilor
vocativ singular
plural
pedon
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

piton, pitoanesubstantiv neutru

  • 1. Instrument metalic în formă de țăruș, țeavă, teu, lamelă etc. de diferite dimensiuni, având la capăt un inel prin care se introduce coarda și care servește la asigurarea alpiniștilor în timpul escaladărilor. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

piton, pitonisubstantiv masculin

  • 1. (la) plural Gen de șerpi mari, neveninoși, care trăiesc în Africa, în sudul Asiei și în Australia, hrănindu-se mai ales cu mamifere mici (Python). DEX '09 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.