opțiuni
  • info

2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NAVETIST, -Ă, navetiști, -ste, adj., s. m. și f. (Persoană) care face naveta1 (2) cu un mijloc de transport. – Navetă1 + suf. -ist.

navetist, ~ă smf, a [At: I. BOTEZ, B. I, 194 / Pl: ~iști, ~e / E: navetă1 + -ist] 1-2 (Persoană) care face naveta1 (4) la serviciu.

NAVETIST, -Ă, navetiști, -ste, adj., s. m. și f. (Fam.) (Persoană) care face naveta1 (2) la serviciu. – Navetă1 + suf. -ist.

NAVETIST, -Ă adj., s.m. și f. Persoană care face naveta1 (3). [< navetă + -ist].

NAVETIST, -Ă adj., s. m. f. (cel) care face naveta1 (3). (< navetă + -ist)

navetist s. m. (arg.) Hoț de buzunare care operează ◊ „făcând naveta” pe autobuze ◊ „Preferă distanțele scurte, în circuit: urcarea la Televiziune, coborârea la Muzeul Satului și viceversa. Spre deosebire de omul de rând, «navetiștii» sunt atrași de mediile aglomerate.” R.l. 3 XI 94 p. 6 (din navetă + -ist; DEX, DN3 – alt sens)

NAVETIST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. fam. Persoană care călătorește regulat pe același traseu în ambele sensuri; persoană care face naveta. /navetă + suf. ~ist

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

navetist adj. m., s. m., pl. navetiști; adj. f., s. f. navetistă, pl. navetiste

navetist adj. m., s. m., pl. navetiști; adj. f., s. f. navetistă, pl. navetiste

navetist adj. m., s. m., pl. navetiști; f. sg. navetistă, pl. navetiste

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

navetist, -ă, navetiști, -iste s. m., s. f. hoț.

navetist politic expr. (pub., peior.) politician oportunist, care trece dintr-un partid în altul în funcție de conjunctură și interesele sale de moment.

Intrare: navetist (adj.)
navetist1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • navetist
  • navetistul
  • navetistu‑
  • navetistă
  • navetista
plural
  • navetiști
  • navetiștii
  • navetiste
  • navetistele
genitiv-dativ singular
  • navetist
  • navetistului
  • navetiste
  • navetistei
plural
  • navetiști
  • navetiștilor
  • navetiste
  • navetistelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: navetist (s.m.)
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • navetist
  • navetistul
  • navetistu‑
plural
  • navetiști
  • navetiștii
genitiv-dativ singular
  • navetist
  • navetistului
plural
  • navetiști
  • navetiștilor
vocativ singular
  • navetistule
  • navetiste
plural
  • navetiștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

navetist, navetiștisubstantiv masculin
navetistă, navetistesubstantiv feminin
navetist, navetistăadjectiv

  • 1. (Persoană) care face naveta cu un mijloc de transport. DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.