8 definiții pentru hanorac
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HANORAC, hanorace, s. n. Haină scurtă confecționată din pânză deasă, de obicei impermeabilă, și prevăzută cu glugă, folosită în anumite competiții sportive sau în excursii. – Din fr. anorak.
HANORAC, hanorace, s. n. Haină scurtă confecționată din pânză deasă, de obicei impermeabilă, și prevăzută cu glugă, folosită în anumite competiții sportive sau în excursii. – Din fr. anorak.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
hanorac sn [At: DN3 / Pl: ~ace / E: fr anorak] Haină scurtă confecționată din pânză deasă, de obicei impermeabilă, prevăzută cu glugă, folosită în anumite competiții sportive, excursii, sport etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HANORAC s.n. Haină din stofă impermeabilă sau din blană, cu glugă, folosită la schi, în excursii la munte etc. [Pl. -ce, -uri. / < fr. anorak < cuv. eschimos < anore – vînt].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HANORAC s. n. haină din stofă impermeabilă sau din blană, cu glugă, la schi, în excursii la munte etc. (< fr. anorak)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
HANORAC ~ce n. Haină scurtă din pânză deasă (impermeabilă), cu glugă, folosită în anumite competiții sportive sau în excursii. /<fr. anorak
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
hanorac s. n., pl. hanorace
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hanorac s. n., pl. hanorace
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hanorac s. n., pl. hanorace
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N2) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DN | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
hanorac, hanoracesubstantiv neutru
- 1. Haină scurtă confecționată din pânză deasă, de obicei impermeabilă, și prevăzută cu glugă, folosită în anumite competiții sportive sau în excursii. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- anorak DEX '09 DEX '98 DN