FIERĂRIE¹, (1) fierării, s. f. 1. Atelier în care fierarul prelucrează la cald fierul sau alt metal; făurărie¹, făuriște. 2. Meșteșugul fierarului; făurărie¹. – Fierar + suf. -ie.

FIERĂRIE², fierării, s. f. 1. Magazin unde se vând obiecte fabricate din fier sau din alt metal. 2. (Cu sens colectiv) Obiecte și semifabricate din oțel sau din fontă; făurărie², fierărit. – Fier + suf. -ărie.

fierărie¹ sf [At: H II, 62 / Pl: ~ii / E: fierar + -ie] 1 Atelier în care fierarul prelucrează la cald fierul sau alt metal Si: (înv) făurărie¹, făurie (1), (îvp) făuriște, (reg) covăcie. 2 Meșteșugul fierarului Si: fierărit¹, (înv) făurărie¹ (2), făurărit, făurie (2).

fierărie² sf [At: ISPIRESCU, L., 136 / Pl: ~iI / E: fier + -ărie] 1 Magazin unde se vând obiecte fabricate din fier sau din alt metal. 2 (Csc) Obiecte sau piese din fier ori din alt metal Si: (pfm) fierătaie, (înv) făurărie², (reg) fierăt (3).

FIERĂRIE¹, fierării, s. f. 1. Atelier în care fierarul prelucrează la cald fierul sau alt metal; făurărie¹, făuriște. 2. Meșteșugul fierarului; făurărie¹. – Fierar + suf. -ie.

FIERĂRIE², fierării, s. f. 1. Magazin unde se vând obiecte fabricate din fier sau din alt metal. 2. (Cu sens colectiv) Obiecte sau piese din fier ori din alt metal; făurărie², fierărit. – Fier + suf. -ărie.

FIERĂRIE, fierării, s. f. 1. Meșteșugul fierarului. A învățat fierăria. 2. Atelier unde fierarul prelucrează oțelul. 3. Magazin unde se vînd obiecte fabricate din oțel. Ajunse la o fierărie și acolo, văzînd săbii și buzdugane... ceru să-i dea și lui o sabie și un buzdugan. ISPIRESCU, L. 136. 4. (Cu sens colectiv) Mulțime de obiecte sau piese de oțel. Pietrele azvîrlite izbeau... fierăria mașinii. DUMITRIU, V. L. 110. Flăcăul auzi, în tăcerea cuprinsului, bătaia ca de clopot a fierăriilor de la o căruță. SADOVEANU, B. 233. Dinspre cîmpie Vuiet greu de fierărie Se destramă în tăcere. TOPÎRCEANU, B. 41.

FIERĂRIE ~i f. 1) Meseria de fierat. 2) Atelier în care se prelucrează fierul sau alte metale. 3) Magazin (sau raion într-un magazin) unde se vând obiecte din fier. 4) rar Prelucrare a fierului sau a altor metale. [Art. fierăria; G.-D. fierăriei; Sil. fi-e-ră-ri-e] /fierar + suf. ~ie

fierărie f. 1. locul unde se lucrează fierul; 2. pl. bucăți vechi de fier.

ferăríe (est) și fĭerăríe (vest) f. Meseria de a lucra feru. Localu feraruluĭ. Mare cantitate de fer. Pl. Lucrurĭ de fer.

fĭer, fĭerár, fĭerăríe, V. fer...

fierărie (desp. fie-) s. f., art. fierăria, g.-d. art. fierăriei; (ateliere; magazine) pl. fierării, art. fierăriile (desp. -ri-i-)

fierărie (fie-) s. f., art. fierăria, g.-d. art. fierăriei; (ateliere, magazine) pl. fierării, art. fierăriile

fierărie (meșteșug, atelier, colectivitate) s. f. (sil. fie-), art. fierăria, g.-d. art. fierăriei; (ateliere, magazine) pl. fierării, art. fierăriile

FIERĂRIE s. (reg.) cușniță, (Transilv.) covăcerie, covăcie, (Mold. și Bucov.) covălie, (Transilv.) făurărie, făurie, făuriște. (Nicovala se afla în ~.)

FIERĂRIE s. (reg.) cușniță, (Transilv.) covăcerie, covăcie, (Mold. și Bucov.) covălie, (Transilv.) făurărie, făurie, făuriște. (Nicovala se afla în ~.)