drajeu sn [At: IBRĂILEANU, S. L. 106 / V: ~ageu, ~agelă sf / P: ~jeu / Pl: ~ri, (rar) ~jele / E: fr dragée] 1 Bomboană colorată cu miezul din cristale de zahăr, sâmburi, fructe, creme etc., acoperită cu o glazură de ciocolată sau de zahăr. 2 Medicament în formă de pilulă, cu învelișul făcut din zahăr sau din ciocolată.

DRAJEU, drajeuri, s. n. (Mai ales la pl.) 1. Bomboană făcută de obicei dintr-o migdală sau alună acoperită cu un strat de ciocolată sau de zahăr, de diferite culori. V. zaharicale, cofeturi, pralină. 2. Medicament în formă de pilulă cu înveliș făcut din zahăr sau din ciocolată, care face să nu i se simtă gustul neplăcut. – Pl. și: drajele (C. PETRESCU, O. P. II 97).

DRAJEU s.n. 1. Bomboană făcută dintr-o migdală învelită în coajă de zahăr sau de ciocolată. 2. Medicament al cărui înveliș este făcut din zahăr sau din ciocolată. [Pron. -jeu, pl. -uri, -ele, var. drajelă s.f. / < fr. dragée].

DRAJEU s. n. 1. bomboană făcută dintr-o migdală, o alună, o cremă etc. învelită în coajă de zahăr sau de ciocolată. 2. medicament în formă de pilulă învelit cu un strat protector pentru a-i masca gustul sau mirosul. (< fr. dragée)

DRAJEU ~ri n. 1) Bomboană mică, de formă sferică, acoperită cu glazură de ciocolată sau cu zahăr. 2) Medicament de o asemenea formă, acoperit cu zahăr sau cu ciocolată. /<fr. dragée

dragelă sf vz drajeu

drageu sm vz drajeu

DRAJELĂ s.f. v. drajeu.

drajeu s. n., art. drajeul; pl. drajeuri

drajeu s. n., art. drajeul; pl. drajeuri

drajeu s. n., art. drajeul; pl. drajeuri

drajeu, pl. drajeuri